#roMânia George Ivașcu, ministrul Culturii: Dacă LIMBA ROMÂNĂ nu mai are astăzi cuvinte potrivite pentru IUBIREA DE ȚARĂ, poate ar trebui SĂ LE TRADUCEM din engleză

Redactor:
Razvan Tupa
#roMânia George Ivașcu, ministrul Culturii: Dacă LIMBA ROMÂNĂ nu mai are astăzi cuvinte potrivite pentru IUBIREA DE ȚARĂ, poate ar trebui SĂ LE TRADUCEM din engleză
#roMânia George Ivașcu, ministrul Culturii: Dacă Limba Română nu mai are astăzi cuvinte potrivite pentru iubirea de țară, poate ar trebui să le traducem din engleză

„Noi, românii, tindem uneori să credem că învățăm lucruri bune doar de la străini. Ei bine, ce ziceți de asta? Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin doi-trei străini care au venit în țara noastră pentru o săptămână sau o lună și care s-au îndrăgostit iremediabil de peisajele, bucătăria, tradițiile sau felul nostru de a fi, ca să nu mai vorbim de cereri în căsătorie și stabilire în România. Ce-ar fi, dincolo de toate nemulțumirile și dezbinările noastre, să redescoperim România cu ochii lor? Ce-ar fi să învățăm din nou s-o iubim, fie și copiindu-i pe străini?” ne îndeamnă ministrul George Ivașcu.

Acesta atrage atenția asupra necesității de a iubi locul în care ne-am născut.

„Ca orice român, sunt mândru când o personalitate cu exigența și experiența de voiaj a Prințului Charles vorbește atât de frumos și sensibil despre țara mea și simte nevoia de a avea o casă aici, pentru a-și menține sufletul viu și sensibil. Însă imediat după, mă lovește tristețea faptului că artiștii și oamenii noștri de cultură, bijutierii de vorbe și mânuitorii de spirite își irosesc de prea multă vreme inimile și vocabularul doar pe critici, căinări și imprecații. Dacă limba română, limba viselor și durerilor care ne-au plămădit, nu mai are astăzi cuvinte potrivite pentru iubirea de țară, poate ar trebui să le traducem din engleză”, spune ministrul Culturii.

Specialiștii vorbesc despre efecte multiple ale exodului, atât în ceea ce privește tradițiile, cât și a culturii în general.

„Să nu credeți că, dacă au plecat heterosexuali, se întorc heterosexuali. Ei se întorc cu reflexe și cu un conținut profesional conectat la rețelele occidentale similare cu care vor continua să colaboreze. Altfel nu ar însemna decât că nu reușesc să păstreze legătura cu lumea în care s-au putut forma mai bine decât aici”, spunea Adrian Majuru, într-un interviu, în cadrul campaniei #roMânia.

Iar așteptările celor care au plecat sunt mari când vine vorba despre sistemul din România. Ei au văzut că totul este posibil peste hotare și atunci așteaptă același lucru acasă.

„O parte semnificativă din migranți nu au avut de-a face cu instituțiile statului român, nu au avut de-a face cu piața de muncă de la noi și s-au obișnuit cu normele și practicile din Europa de vest. Așteptările lor sunt formate în aceste contexte de socializare. Toate acestea în condițiile în care diferența dintre România și Europa de Vest era enormă și este încă mare. (…) Ei au parte de o socializare instituțională destul de profesionalizată. Nu este de mirare că migranții sunt critici față de România, pentru că au termeni de comparație. Literatura vorbește de faptul că migranții trăiesc și compară simultan, atât contextul de destinație, cât și contextul de origine”, afirmă sociologul Remus Gabriel Anghel, directorul Centrului pentru studiul comparat al migrației din Cluj.

Remus Gabriel Anghel a obținut titul de doctor în sociologie la Universitatea din Bielefeld, Germania, cu o teză despre statut social și transnaționalism în rândul românilor din Europa de Vest.

„Migranții vor ca lucrurile să se facă și aici mai repede și mai bine. Există un paradox actual. Dacă ne uităm la vot, 90% din diaspora optează spre eșichierul dreapta. În mod normal ar trebui să voteze cu stânga, pentru că se duc în țări mai egalitare și cu redistribuție mai mare către populația săracă. Dar asta poate să însemne că vor să vadă că se schimbă lucrurile în bine în condițiile în care PSD-ul a fost asociat cu conservatorism, cu lucruri care nu se schimbă, cu o stare de stagnare. Migranții au plecat și din zone cu vot major PSD. Moldova s-a golit literalmente de populație. Dintre migranți nu votează numai cei care au venit din orașe mari. Se pune astfel și întrebarea de ce nu mai votează mulți PSD și după ce pleacă? O explicație posibilă este că devin mult mai critici față de autoritățile române și este normal. Mulți au trimis toți banii în țară, au vrut să își deschidă afaceri aici și au simțit că nu sunt sprijiniți. Se vede în asistența sanitară, în relațiile de la fisc, în multe instanțe în care migranții interacționează cu instituțiile statului român. Migranții capătă conștientizarea faptului că se pot face mai multe și vor ca și instituțiile locale să facă mai mult”, explică sociologul.

Nimeni nu știe exact câți români se află peste hotare. Datele oficiale au la bază doar cazurile în care se încheie contracte de muncă legale. Oficial se vorbește de 3,5-4 milioane de oameni. Neoficial, numărul este dublu.

În episodul următor al campaniei #roMânia puteți citi un interviu amplu cu sociologul Remus Gabriel Anghel despre cum s-au succedat valurile de imigranți români după 1990 și în ce fel s-au schimbat reflexele culturale din țară, în funcție de acest fenomen.

 

Inchide