Nutriționistul Mihaela Bilic vorbește, la podcast-ul lui Lorena Buhnici, despre produsele BIO din comerț. Cât de sănătoase sunt, de fapt, comparativ cu alimentele „obișnuite”?
„E o industrie BIO. Bio înseamnă cu grijă pentru mediu. Nu are nicio legătură cu calitatea nutritivă, diferențele nutritive sunt sub 10%, culmea, din punct devedere al nutrienților, aproape inexistente, din punct de vedere percepția gustului, care e relativă, ai putea spune că poate unele au alt gust…
Acele produse sunt obținute (ar trebui, atenție…) vedeți cum noi, ca și consumatori stricăm…când am spus că vrem mâncare pură.
Conceptul de BIO acum 5 ani, în supermarket raftul avea 2-3 metri, acum au zeci de metri și sunt la intrare.
Și-au dat seama cei din industria alimentară că pot pune eticheta BIO. Și nu este o minciună acolo, dar atenție, acum apare un alt curent, care de fapt el ar trebui să ne atragă atenția, el să ne facă să alegem diferit: crescut neintensiv.
BIO înseamnă culturi intensive, la care nu au fost folosite anumite pesticide, substanțe, în schimb la francezi apropo de oul BIO…toată lumea cumpără ouă BIO, ei spuneau cu un simț al umorului că acel ou bio este ouat de găinile hrănite intensiv cu soia din China bio.
Diferența reală este dacă reușim să cumpărăm un ou ouat de o găină care face doar un ou pe zi. Alimentația intensivă a găinii duce la creșterea productivității.
Dacă vrem să mâncăm diferit, ar trebui să mâncăm lucruri care au crescut în ritmul naturii. Puiul, porcul, să crească neintensiv. La fel culturile de cereale. BIO înseamnă cu grijă pentru sol.
De asta au apărut kilometri întregi pe rafturile din supermarket. De unde atâta BIO pe glob?
Dacă vrei să mănânci cu adevărat de calitate, mănâncă lucruri crescute neintensiv. Foarte greu”, spune nutriționistul Mihaela Bilic, la podcastul lui Lorena Buhnici.
Un produs crescut neintensiv (cunoscut și sub denumirea de extensiv) provine dintr-un sistem agricol care utilizează resursele naturale ale mediului fără intervenții chimice, tehnologii forțate sau densități mari de animale.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2F3-poza-interior-15.jpg)
Agricultura BIO (ecologică) și cea intensivă reprezintă două abordări opuse privind producția de hrană. Prima prioritizează protecția mediului și sănătatea pe termen lung, în timp ce a doua mizează pe maximizarea producției și eficiență economică.
O analiză comparativă directă evidențiază următoarele aspecte:
Agricultura Intensivă: Utilizează intensiv inputuri chimice (pesticide, erbicide, îngrășăminte sintetice), semințe modificate genetic și tehnologii avansate pentru a obține recolte uriașe pe suprafețe relativ mici.
Agricultura BIO: Interzice substanțele chimice sintetice și organismele modificate genetic (OMG). Se bazează pe rotația culturilor, îngrășăminte naturale (compost, gunoi de grajd) și combaterea biologică a dăunătorilor.
Agricultura Intensivă: Poate duce la degradarea și epuizarea solului pe termen lung, generând emisii mari de gaze cu efect de seră și poluarea apelor din cauza scurgerilor de chimicale.
Agricultura BIO: Protejează și regenerează calitatea solului, menține biodiversitatea și previne poluarea apelor subterane prin eliminarea toxinelor.
Agricultura Intensivă: Are un randament mult mai mare per hectar, asigurând hrană ieftină și la îndemână pentru o populație în creștere.
Agricultura BIO: Produce randamente mai mici (cu 20% până la 40% în funcție de cultură), ceea ce implică costuri de producție mai mari și, implicit, prețuri mai ridicate pentru consumator.
Agricultura Intensivă: Poate lăsa reziduuri de pesticide pe fructe și legume, chiar și în limitele legale admise.
Agricultura BIO: Reduce expunerea consumatorilor la chimicale și oferă adesea un profil nutrițional ușor superior (mai mulți antioxidanți), alimentele având un gust considerat mai autentic.