Rețeta pentru clătite comuniste. Se preparau fără ouă și lapte
Din lipsă de alimente de bază, în perioada comunismului, oamenii erau obligați să reinventeze diverse rețete. Clătitele, un desert iubit de toate generațiile, au fost adaptate în așa fel încât să se poată prepara fără ouă și fără lapte. Ingredientul cheie al acestora era sifonul, acesta oferea o textură pufoasă aluatului.
Perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu a fost marcată de lipsa alimentelor și a produselor care astăzi sunt considerate esențiale. În acest context, gospodinele românce au fost nevoite să improvizeze și să transforme rețetele clasice în variante accesibile. Clătitele fără lapte și ouă au devenit simbolul adaptării și al creativității culinare, iar astfel au demonstrat că și din puține ingrediente se pot obține preparate gustoase, relatează BZI.
De ce nu se găseau ouă în perioada comunistă
În anii 70 și 80, producția agricolă era orientată spre export și spre susținerea industriei, ceea ce a afectat direct aprovizionarea populației. Alimentele de bază, precum ouăle și laptele, erau distribuite în cantități limitate, adesea pe bază de cartelă.
În multe gospodării, astfel de produse au devenit tot mai rare și greu de obținut, fiind rezervate copiilor sau persoanelor bolnave. În astfel de condiții, gospodinele au fost obligate să caute alternative pentru a găti deserturile simple, precum clătitele.
Secretul din spatele clătitelor pufoase fără ouă și lapte
Ingredientul care a revoluționat rețeta de clătite a fost sifonul. Nu apa minerală de astăzi, ci sifonul tradițional, preparat în gospodării sau cumpărat direct în sticle speciale.
Rolul sifonului era esențial: el înlocuia ouăle în procesul de aerare, oferind clătitelor volum și o textură lejeră. La contactul cu tigaia încinsă, bulele de gaz se expandau, rezultând clătite subțiri, dar surprinzător de pufoase. Astfel, chiar și fără lapte sau ouă, desertul își păstra farmecul și savoarea.
Cum se făceau clătitele comuniste pe vremea lui Ceaușescu
Rețeta de bază includea ingrediente simple și ușor de găsit: făină albă, apă rece, sifon, un praf de sare și puțin ulei pentru prăjit. Făina se cernea într-un bol încăpător, iar apa se adăuga treptat, amestecând continuu pentru a evita formarea cocoloașelor. La final, se turna sifonul, cu grijă, pentru a nu pierde efervescența.
Recomandările autorului: