Ziua Românilor de pretutindeni, prilej de doliu mai degrabă decât de sărbătoare. 6 milioane de români au plecat din țară în ultimii 15 ani, cea mai mare hemoragie de populație din lume, după Siria, țară în război

Publicat: 31 05. 2026, 19:45
Actualizat: 31 05. 2026, 19:47

Ziua Românilor de pretutindeni, celebrată anul acesta la 31 mai, aduce în prim-plan și câteva informații îngrijorătoare, referitoare la scăderea drastică a populației în ultimii ani, în uma migrației. România este pe locul doi, în lume, la emigrație după Siria, potrivit ONU, iar principalul motiv al „exodului” populației este dorința unui trai mai decent

Aproximativ 17% dintre cetățenii români trăiesc în afara granițelor, cu peste 4 milioane dintre cetățeni plecați în ultimii ani. Datele de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni indică un număr de 10 milioane de români care trăiesc în afara granițelor țării.

Vulnerabilitatea economică, generată de tensiuni în plan politic intern și extern, a determinat diminuarea perspectivei clădirii unui viitor în țară.

Dacă la începutul anilor 2000, majoritatea cetățenilor plecau din România pentru a strânge bani și a reveni, ulterior, în țară, acum, tot mai mulți tind să se stabiliească definitiv în străinătate.

Cei care aleg să emigreze consideră că în țările dezvoltate din Vest au șansa de a-și construi o viață mai bună și de a oferi copiilor o educație adecvată, chiar dacă salariile nu sunt întotdeauna mai mari.

„Surpriza a fost să constat că, pe termen mediu-lung, numărul românilor care se decid să rămână în străinătate şi care solicită an de an cetăţenie străină este mult mai mare cam cu 10.000 decât cei care pleacă pe perioadă lungă în străinătate”, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asis­tenţă socială a Universităţii din Bucureşti, pentru Ziarul Financiar.

Orașele mici și satele se confruntă cu un exod de proporții

Orașele mici și satele sau comunele se confruntă, în mod special, cu o scădere radicală a populației. Zone, care în anii ’90 erau adevărate centre industriale, au rămas aproape pustii, după închiderea fabricilor de producție.

Lipsa locurilor de muncă, salariile mici sau infrastructura deficitară au determinat tinerii să plece în afara granițelor. Majoritatea populației rămase este formată din oameni în vârstă.

Peste jumătate dintre orașele României nu mai ating pragul legal de locuitori, pentru a fi numite orașe

O analiză publicată de Curtea de Conturi a României arată că doar 151 de comune din 2.862 și 5 orașe mici din 216 mai îndeplineau în 2023 toți indicatorii minimali prevăzuți de lege pentru rangul pe care îl au.

Practic, peste jumătate dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, pentru a fi numite orașe, iar 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori.

„Sunt nişte efecte negative ale migraţiei pe care nu le discutăm că nu avem date”

Autoritățile nu s-au preocupat cu realizarea unor statistici pentru a stabili concret câți români părăsesc, în fiecare an, România și câți aleg să se stabilească definitiv peste granițe. Asupra acestui aspect atrage atenția profesorul Dumitru Sandu, expert în migrație.

„Nimeni nu poate şti un număr exact”, spune specialistul.

Sunt nişte efecte negative ale migraţiei pe care nu le discutăm că nu avem date. Spre exemplu, chestiunea aceasta cu lipsa de viabilitate economică a unor comune are legătură cu migraţia şi se poate dovedi.

Se poate dovedi limpede legătura dintre scăderea veniturilor locale bugetare şi plecarea în străinătate. Toate aceste chestiuni trebuie puse în evidenţă în mai mare măsură”, a declarat Dumitru Sandu.

Potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni 8 milioane de români locuiesc în străinătate. Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi SUA sunt statele în care locuiesc cei mai mulţi români din străinătate.

Câți bani au transferat în țară românii din afara granițelor

Românii care muncesc în afara granițelor au transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, relevă o analiză a lui Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Aceasta reprezintă o sumă de peste două ori mai mare decât valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).