EFECT. Economiștii trag un semnal de alarmă: Tânăra generaţie va fi nevoită să suporte integral costurile perioadei de izolare

Publicat: 12 05. 2020, 18:15
Actualizat: 12 05. 2020, 18:16
Economiștii trag un semnal de alarmă Tânăra generaţie va fi nevoită să suporte integral costurile perioadei de izolare / Sursă FOTO: Shutterstock - caracter ilustrativ

Zeci de țări din întreaga lume au aplicat măsura declarării stării de urgență, ceea ce a provocat stoparea unor activități economice, iar un efect al acesteia este îndatorarea care, potrivit unor economiști francezi, va fi suportată integral de tânăra generație. 

Economiştii Paul-Adrien Hyppolite şi François Lévêque atrag atenția într-un editorial publicat în cotidianul francez Les Echos – consecinţele economice ale perioadei de izolare, îndeosebi îndatorarea, vor fi suportate integral de tânăra generaţie.

„Inegalităţile cauzate de izolarea generală au fost subliniate pe larg în ultimul timp, între care inegalităţile copiilor în cazul închiderii şcolilor, inegalităţile salariaţilor în cazul telemuncii sau inegalităţile familiilor în ceea ce priveşte spaţiul pe care îl ocupă etc. Ieşirea treptată din izolare urmează să permită reducerea lor, mai ales una dintre ele, neobservată până acum: costurile izolării sunt suportate şi vor fi suportate în mare parte de tânăra generaţie, în timp ce generaţiile mai în vârstă sunt, cu proporţiile de rigoare, principalii beneficiari”, au scris Paul-Adrien Hyppolite şi François Lévêque.

EFECT. „Cine o va plăti?”

Măsurile de izolare, adoptate în scopul încetinirii răspândirii noului coronavirus, riscă să ducă la datorie publică uriaşă, potrivit acestora. întrebarea care planează asupra autorităților din întreaga lume este probabil „Cine o va plăti?”

„Această dezbatere este mai mult speculativă, căci depinde în parte de alegerile politice din viitor. Dar unele aspecte merită menţionate”, subliniază autorii.

În primul rând, izolarea a antrenat costuri imediate suportate integral de către sectorul activ, cu precădere de către tineri. Printre aceste costuri se numără pierderea de venituri, pierderea de locuri de muncă, falimente etc.

În al doilea rând, politicile asumate de guverne pentru atenuarea acestor pierderi şi planurile de relansare vor duce la o datorie publică uriaşă. Un lucru este sigur, şi anume că punctul acestei îndatorări va trebui asumat, fie prin contribuabili prin impozite, fie prin economisiri prin inflaţie, fie prin creditori printr-un împrumut suveran (cu toate consecinţele unui astfel de împrumut asupra contribuabililor), mai notează autorii.

„Depinde în parte de alegerile politice din viitor”

De asemenea, aceștia precizează că tentaţia va fi mare de a amâna chestiunile dificile pentru mai târziu, mizând pe o creștere în viitor, totuși, această măsură ar reprezenta un pariu al cărui „girant” va fi în totalitate de tânăra generaţie.

„Nu este vorba de a pune în discuţie meritul politicii de izolare, ci doar de a sublinia efectele distributive majore care rezultă de facto între generaţii”, mai notează economiştii Paul-Adrien Hyppolite şi François Lévêque.

În România, băncile au donat peste 23,5 milioane lei, până în prezent, în lupta împotriva pandemiei COVID-19, contribuțiile fiind destinate achizițiilor de echipamente și aparatură medicală pentru sprijinul sistemului sanitar local și al populației afectate, potrivit datelor centralizate de la bănci. De asemenea, numeroase firme și oameni au făcut donații fie pentru cumpărarea echipamentelor de protecție, fie pentru dotarea secțiilor de spital cu ventilatoare mecanice, dar nu numai, etc.

În același timp, mai bine de o treime dintre IMM-uri declară că cifra de afaceri pe durata epidemiei a scăzut la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 34% dintre firme și-au pierdut mai mult de 50% dintre clienți.