În ce condiții stă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în interiorul BUNCĂRULUI de război: „Nu vezi soarele, nu știi cât e ceasul”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski conduce de un an situația Ucrainei dintr-un bloc de birouri din beton înconjurat de puncte de control. În interior, scările, altădată grandioase, sunt pline de saci cu nisip.

Un reporter de la „The Sunday Times” a mers în centrul maşinăriei guvernamentale de la Kiev pentru a fi martor la modul în care o ţară este menţinută în funcţiune după un an de atacuri.

Cel mai înfiorător lucru la intrarea în Bankova este cât de întuneric poate fi în interior.

Fiecare oblon stă tras pentru a proteja împotriva exploziilor, iar luminile sunt stinse pentru a reduce riscul ca imobilul să fie ţinta unor atacuri aeriene sau a unor lunetişti.

Întunericul este o caracteristică permanentă.

„În timp ce un paznic mă conducea de-a lungul coridoarelor vaste şi pe scările mari, nici măcar nu-mi puteam vedea picioarele şi am reuşit să mă orientez doar datorită lanternei de pe telefonul său”, scrie Caroline Wheeler.

Bankova, o clădire de birouri din beton, este înconjurată de un adevărat scut de oţel.

Maşinile civile nu se pot apropia, iar soldaţii le cer pietonilor parole secrete, care se schimbă zilnic, iar adesea sunt fraze fără sens pe care ruşilor le-ar fi greu să le pronunţe.

Reporterul mai povesteşte că a fost preluat de agenţii de securitate la unul dintre punctele de control şi condus într-o dubă, prin mai multe bariere, înainte de a intra într-o curte printr-un set imens de porţi metalice.

Dincolo de acestea se află cartierul guvernamental, cunoscut sub numele de „Triunghiul”, unde înăuntru, ferestrele şi uşile erau acoperite cu saci de nisip.

De asemenea, de la începutul războiului, au existat numeroase tentative de asasinat asupra lui Zelenski.

În martie anul trecut, Oleksi Danilov, şeful Consiliului Naţional de Securitate al Ucrainei, a dezvăluit că Zelenski a supravieţuit după trei tentative de asasinat într-o singură săptămână.

„Stând într-o sală de aşteptare, în continuare doar cu lumina unui telefon care să lumineze întunericul sinistru, am privit cum consilieri militari în uniforme kaki intrau şi ieşeau cu agitaţie din birourile prezidenţiale.

Aproape nimeni nu a tresărit când raidurile aeriene au răsunat pentru a patra oară în acea zi – şi nimeni nu a făcut vreo mişcare spre adăpostul subteran”, relatează reporterul.

Potrivit unui oficial guvernamental, buncărul a fost folosit o singură dată în ultimele luni, după ce în vară au fost primite informaţii potrivit cărora ruşii plănuiau un atac asupra sediului guvernului.

Zelenski, care are o fiică adultă, Oleksandra, reuşeşte să îşi vadă fiul de zece ani, Kirilo, cam o dată la zece zile.

Un consilier i-a dezvăluit reporterului că traiul în întuneric, departe de soţia sa, Olena, şi de copiii săi, au pus pe preşedinte ”o mare presiune”.

„Nu vezi soarele, nu știi cât e ceasul”

În noaptea dinaintea invaziei, principalele personalităţi din guvernul ucrainean au fost mutate imediat în buncăre subterane, cu ordinul din partea armatei de a rămâne acolo până la noi ordine.

„Nu vezi soarele, nu ştii cât e ceasul. Dacă Putin a fost în buncărul său în timpul pandemiei, atunci nu este surprinzător că a înnebunit. Nu am vrut să rămân acolo prea mult timp”, a povestit un oficial.

Potrivit unei surse guvernamentale, planul iniţial a fost de a rămâne sub pământ timp de o săptămână.

Dar evenimentele de afară au provocat o schimbare de plan.

Pe măsură ce forţele ruseşti capturau mai multe oraşe şi localităţi din Kiev şi din împrejurimi, timp de câteva săptămâni a părut că şi capitala va cădea cu siguranţă.

Zelenski şi cei mai apropiaţi consilieri ai săi au petrecut cea mai mare parte a celor două luni trăind în subteran, ieşind la suprafaţă intermitent, pentru a asigura populaţia că nu a fugit.

Cei invitaţi să locuiască alături de preşedinte în buncărul subteran au fost puşi să semneze un acord de confidenţialitate care le interzicea să împărtăşească orice detalii despre designul, locaţia sau dotările buncărului.

Nu li s-a permis nici măcar să vorbească despre mâncarea pe care o consumau.

Izolată dedesubt, echipa a trăit războiul prin intermediul iPhone-urilor lor.

Zilele preşedintelui erau adesea o succesiune de întâlniri, interviuri şi apeluri către liderii mondiali. Somnul era pe apucate şi adesea deranjat.

Un ministru îşi aminteşte trauma şi teroarea acelor prime zile, spunând: „Nu mai vorbim prea mult despre asta”.

La câteva ore după invazie, gărzile din interiorul complexului securizat au stins luminile în timp ce în jurul cartierului guvernamental au izbucnit schimburi de focuri de armă.

Lui Zelenski şi câtorva consilieri ai săi li s-au dat veste antiglonţ şi puşti de asalt.

Când a început atacul Rusiei, spre uimirea întregii planete care privea, Ucraina nu numai că a rezistat atacului rusesc, dar a început să riposteze, potrivit TheTimes.

„În primul rând, Rusia a subestimat capacităţile noastre defensive. În al doilea rând, ei şi-au supraestimat propriile capacităţi”, spune un fost profesor la Cambridge care acum îl consiliază pe Zelenski.