Războaiele „nepopulare” ale SUA și conflictul din Iran. Cum a trecut Trump de la „presiune maximă” la „incertitudine maximă” și ce spun americanii

Sfârșitul armistițiului cu Iranul se apropie. Administrația Trump continuă să transmită mesaje inconsistente cu privire la calea de urmat, atât în ​​vorbe, cât și în fapte. Au fost desfășurate trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, pe de o parte, dar există și posibilitatea unei noi runde de discuții directe între Statele Unite și Iran.

Politica SUA față de Iran – în cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump – a trecut de la una de „presiune maximă” la „incertitudine maximă”.

• Există și o doză mare de ambiguitate strategică din partea Washingtonului în aceste zile.
• Rămâne de văzut dacă armistițiul foarte fragil cu Iranul se menține, în contextul utilizării de către SUA a acțiunilor ofensive direcționate pentru a impune o blocadă navală a porturilor iraniene.

„Zilele următoare vor arăta dacă această ultimă evoluție a campaniei militare a SUA va fi suficientă pentru a presa Teheranu. Să redeschidă necondiționat Strâmtoarea Hormuz, să predea materialele sale nucleare sau să cedeze asupra acestor puncte la masa negocierilor”, notează Brian Katulis și Athena Masthoff într-o analiză publicată de Middle East Institute (MEI).

Trump se confruntă cu opoziția din Congres

Aceste dinamici regionale complicate atrag cea mai mare parte a atenției la nivel internațional.

Dar, pe măsură ce se desfășoară, o altă știre în continuă evoluție în interiorul SUA ar putea avea un efect direct asupra rezultatului războiului.

„Opoziția din Congres încearcă să impună un vot privind puterile de război ale administrației Trump.

• Ochii sunt ațintiți pe termenul limită de 60 de zile pentru acțiuni militare impus legal puterii executive.
• La orizontul imediat se află și măsuri-cheie pentru cheltuielile de apărare.

Toate aceste acțiuni de pe Dealul Capitoliului ar putea modela traiectoria modului în care SUA avansează în Iran și în regiune.

Totodată, ar putea influența apetitul general al americanilor pentru un angajament pe termen lung în Orientul Mijlociu”, continuă Brian Katulis și Athena Masthoff.

Operațiunea Epic Fury, nepopulară în rândul americanilor

SUA au intrat în război împotriva Iranului alături de Israel, la începutul acestui an. Asta în ciuda nivelului scăzut de sprijin intern pentru această acțiune.

Încă de la început, o majoritate puternică a americanilor – aproximativ șase din zece, arată autorii analizei – s-au opus atacurilor militare asupra Iranului.

Operațiunea Epic Fury este extrem de nepopulară în rândul publicului american. Mai mulți factori sunt esențiali în scenariu:

• Creșterea prețurilor la benzină și alimente.
• Lipsa persistentă de claritate din partea oficialilor administrației Trump cu privire la rațiunea războiului.
• Lipsa persistentă de claritate cu privire la scopul strategic al Washingtonului.

Uneori, după începerea unui război, dacă trupele tale sunt în pericol se poate produce un efect de „mobilizare în jurul steagului”.

„Crește sprijinul popular pentru continuarea luptei armate. Dar, în mod evident, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul războiului din Iran”, mai scriu Brian Katulis și Athena Masthoff.

67% dintre americani dezaprobă modul în care Trump a gestionat războiul din Iran

În trecut, avertizează autorii analizei, războaiele nepopulare care au adus costuri economice și de securitate ridicate au dus la o reacție negativă la urne.

La mai bine de o lună și jumătate de la începutul conflictului, poziția americanilor nu-l avantajează pe Trump.

„Aproximativ două treimi dintre americani (67%) dezaprobă modul în care Trump a gestionat războiul din Iran.

• 54% spun că «dezaprobă puternic», potrivit unui nou sondaj NBC News Decision Desk/Survey Monkey, realizat în perioada 30 martie – 13 aprilie.
• 54% dintre americani – conform unui sondaj recent Ipsos – consideră că Operațiunea Epic Fury, în ansamblu, le-a afectat deja negativ situația financiară personală.
• 41% cred că securitatea SUA va fi diminuată pe termen lung de război.
• Doar 26% afirmă că operațiunile militare americane vor promova securitatea SUA.
• Alți 29% dintre respondenți cred că războiul va avea un impact limitat asupra securității SUA.

Conform aceluiași sondaj Ipsos, 51% dintre americani consideră că operațiunile militare americane în Iran nu au meritat efortul, având în vedere costurile și beneficiile evoluțiilor de până acum.

Mai puțin de un sfert, 24%, consideră rezultatele acțiunilor militare ca fiind benefice, iar 22% rămân rămân în incertitudine”, precizează autorii analizei publicate de Middle East Institute.

Războaiele nepopulare nu aduc dividende politice

Istoria recentă a acțiunilor militare americane în Orientul Mijlociu demonstrează că aceste angajamente rareori aduc dividende politice interne liderilor politici.

„Războiul din Golf din 1991, considerat în mare parte un succes, nu a făcut prea mult pentru a-l împiedica pe președintele George H. Bush să piardă realegerea în fața contracandidatului democrat Bill Clinton.

• Războiul din Irak din 2003 și consecințele sale au înrăutățit poziția politică internă a președintelui George W. Bush pentru restul celor două mandate ale sale.
• Chiar și succesele diplomatice, precum Acordurile Abraham din 2020 ale administrației Trump, au un impact limitat asupra succesului politic intern.
• Trump și-a pierdut campania de realegere în fața lui Joe Biden, la doar câteva săptămâni după semnarea acestor acorduri.

Indiferent ce se va întâmpla în continuare în războiul din Iran din 2026, acesta a avut deja un efect de durată asupra lumii în multe feluri.

Economiștii cred că efectele globale ale acestui război se vor resimți mult timp. Consecințele remodelează relațiile  din Orientul Mijlociu. Dar remodelează și politica externă a SUA față de regiune și dincolo de aceasta.

Însă războiul are și un impact major asupra politicii interne din Statele Unite. Și ar putea ajunge să submineze sprijinul public american, pe termen lung, pentru implicarea generală în Orientul Mijlociu”, încheie Brian Katulis și Athena Masthoff.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Luna, misiune imposibilă pentru Rusia? SUA și China accelerează în cursa pentru o nouă aselenizare, Moscova trage cu ochiul de pe margine
• Modelul „Vietnam”. Când și cum se va termina războiul din Iran? Ambele tabere, slăbiciuni și puncte forte
• Ungaria i-a spus „stop” lui Viktor Orbán. Urmează modificarea Constituției? „Reconstrucția relațiilor deteriorate cu Bruxelles și Kiev s-ar putea să nu fie o prioritate pentru noul premier Magyar”
• Alegeri cu miză uriașă în Ungaria, Putin strânge din dinți. Atlantic Council: „Căderea guvernului Orbán l-ar lăsa fără cel mai important aliat din UE”
• O simplă pauză care anunță alte confruntări? În ce cheie poate fi citit „armistițiul temporar” între SUA și Iran. „Teheranul poate ține un laț în jurul statelor din Golf, pe termen nelimitat”