Luna, misiune imposibilă pentru Rusia? SUA și China accelerează în cursa pentru o nouă aselenizare, Moscova trage cu ochiul de pe margine

Obiectivul „Luna” este de neatins pentru Rusia? În ciuda resurselor și expertizei necesare, industria spațială rusă a ratat oportunitatea de a oferi Statelor Unite sau Chinei un parteneriat reciproc avantajos în cursa lunară, se arată într-o analiză scrisă de Georgy Trishkin și publicată de Carnegie Edowment for International Peace.

Statele Unite și China concurează pentru supremație în a doua cursă lunară. Ambele țări fac planuri pentru ca oamenii să se întoarcă pe Lună până la sfârșitul anului 2028.

FLASH NEWS Ciobanii şi alţi producători de lactate ai României îşi pot vinde laptele şi brânza în China

12:21

Gândul de Vreme Unde vor fi duminică 24 de grade la noi în țară. Meteorologul ANM, pentru Gândul: „Temperaturile sunt în creștere” / Cum va fi vremea în București

12:14

• Perspectiva participării cosmonauților ruși la aceste programe pare îndoielnică.
• Rusia nu și-a pierdut interesul pentru Lună, dar propria industrie spațială stagnează și este subfinanțată.
• Misiunea Artemis II a SUA a confirmat încă o dată că explorarea lunară rămâne un simbol cheie al mândriei naționale americane.
• Pe 1 aprilie, o rachetă super-grea a Sistemului de Lansare Spațială – care transporta patru astronauți la bordul navei spațiale Orion – a fost lansată de la Cape Canaveral pentru a efectua un survol lunar.
• O misiune ulterioară, Artemis IV, urmează să aterizeze pe Lună spre sfârșitul anului 2028.

„Misiunile Apollo din anii `60 au reprezentat un progres. Dar nu au anunțat zorii explorării lunare. Dimpotrivă, au demonstrat volumul enorm de expertiză și resurse necesare. Chiar și sarcina relativ simplă de a plasa sonde ușoare pe suprafața Lunii nu a fost încă îndeplinită de majoritatea agențiilor spațiale naționale și a companiilor private emergente”, scrie analistul Georgy Trishkin.

Lansarea misiunii Artemis II / Foto – Mediafax

China, strategie clară și unificată

În secolul XXI, explorarea Lunii a devenit o perspectivă și mai tentantă, odată cu descoperirea urmelor de gheață în craterele din polul său sud.

Prezența apei rezolvă mai multe probleme. Apa poate fi descompusă în hidrogen și oxigen, care pot fi apoi folosite pentru a produce combustibil pentru rachete.

„Acest lucru este important deoarece, cu cât sunt mai puține provizii care trebuie aduse de pe Pământ, cu atât mai multe echipamente utile pot fi aduse pe Lună.

• NASA încearcă de zeci de ani să se întoarcă pe Lună – și de data aceasta, să-și stabilească un punct de sprijin.
• Chiar înainte de prima aselenizare, NASA va fi cheltuit peste 100 de miliarde de dolari pentru programul Artemis.
• Totuși, toate termenele limită au fost amânate și vor continua să fie amânate.

Între timp, China reduce distanța în fiecare an, dezvoltându-și propriile sisteme și soluții de la zero.

China poate că nu are moștenirea Statelor Unite în explorarea spațială. În schimb,  are avantajul unei strategii clare și unificate, cu institute și agenții științifice naționale care lucrează în colaborare cu contractori privați pe o piață izolată.

În acest sens, NASA pierde în mod clar din cauza birocrației inutile, a constrângerilor bugetare și a oscilării politice. Numai în primele luni ale anului 2026, planurile lunare ale Statelor Unite au fost modificate de mai multe ori”, explică Georgy Trishkin.

Pământul, văzut din apropierea Lunii / Foto – Mediafax

„Roscosmos a fost nevoită să își revizuiască planurile”

Rusia urmărește cursa lunară de pe margine. În prezent, Roscosmos are planuri doar pentru misiuni fără echipaj uman pe Lună.

Ultima aselenizare reușită a unei nave spațiale rusești a avut loc în 1976.

„În 2023, nava sa spațială Luna-25 s-a prăbușit în timpul unei încercări de aselenizare în apropierea polului sud al Lunii. A fost o eroare de software.

• Roscosmos a fost nevoită să își revizuiască planurile, iar următoarea încercare de a aseleniza o sondă științifică nu va avea loc până în 2028.
• Până atunci, Statele Unite și China vor finaliza deja pregătirile pentru echipajele de aterizare.
• Acest lucru este imposibil de realizat pentru Rusia. Nu are nici o navă spațială lunară, nici o rachetă super-grea sau un sistem de aterizare.

Lipsa elementelor-cheie ar putea fi compensată prin cooperarea internațională cu țările care le au sau le vor avea în curând. Dar oportunitatea de a stabili parteneriate cu Statele Unite și China a fost ratată.

• China are propriile nave spațiale, rachete și module de aselenizare. În această etapă, orice partener ar fi în plus.
• Nici Roscosmos nu a reușit să demonstreze că ar putea fi de folos agenției spațiale americane.

În 2017, cele două țări au discutat un acord de cooperare pentru crearea unei stații internaționale pe orbita lunară, Lunar Gateway.

Aceasta a fost concepută ca un punct de tranzit: unii astronauți urmau să efectueze experimente științifice acolo, în timp ce alții urmau să lucreze pe suprafața lunii”, amintește Georgy Trishkin.

Cursa pentru o nouă aselenizare a început, Rusia pierde teren / Foto – Mediafax

„Rusia nu a putut revendica statutul de partener egal cu Statele Unite”

Partenerii internaționali trebuiau să furnizeze echipamente în schimbul sloturilor pentru expediție. În cazul Roscosmos, proiectul în discuție era o ecluză pentru ieșirea din stație în scopul efectuării ieșirilor spațiale.

Rusia este una dintre cele trei țări cu experiență în crearea unor astfel de ecluze.

„Cu toate acestea, din cauza lipsei de resurse financiare și a problemelor tehnice, Rusia nu a putut revendica statutul de partener egal cu Statele Unite în cadrul proiectului.

• Roscosmos nu a fost dispusă să accepte mai puțin.
• Drept urmare, până în 2021, negocierile au ajuns într-un impas.
• Emiratele Arabe Unite și-au asumat responsabilitatea pentru ecluza pneumatică, externalizând fabricarea acesteia către Thales Alenia Space, o companie europeană.

Unii ar putea spune că Rusia a evitat o situație dificilă. Proiectul stației lunare este în prezent de facto înghețat”, continuă analistul.

Luna, misiune imposibilă pentru Rusia? / Foto – Mediafax

„Rusia are încă șansa de a juca un rol semnificativ în explorarea lunară”

Factorii de decizie americani s-au întrebat, în repetate rânduri, de ce are nevoie țara lor de o stație orbitală lunară.

China plănuiește o bază pe suprafața Lunii. La fârșitul lunii martie NASA a anunțat că va acorda prioritate construirii propriei baze direct pe Lună.

„Cu toate acestea, Rusia are încă șansa de a juca un rol semnificativ în explorarea lunară.

• Atât Statele Unite, cât și China intenționează să își construiască bazele lunare în cooperare cu partenerii.
• Transportul a tot ceea ce este necesar pentru o astfel de bază este o sarcină care depășește capacitățile oricărei țări, cu atât mai puțin ale unei companii private.

În acest sens, experiența Rusiei în construirea de centrale nucleare s-ar putea dovedi utilă”, atenționează Georgy Trishkin.

„Atât Statele Unite, cât și Uniunea Sovietică au avut proiecte similare la începutul primei curse lunare”

Operarea echipamentelor industriale și prelucrarea apei necesită o cantitate mare de energie. A te baza exclusiv pe panouri solare și baterii este riscant.

Centralele nucleare par o soluție atractivă – deși extrem de complexă.

„Atât Statele Unite, cât și Uniunea Sovietică au avut proiecte similare la începutul primei curse lunare, dar acestea nu au fost niciodată implementate.

• La sfârșitul anului 2025, americanii au aprobat trei proiecte de centrale nucleare: pentru orbită, suprafața Lunii și propulsie. Este o finanțare de 420 de milioane de dolari pe an.
• Rusia lucrează de mult timp la o instalație similară. Doar că obiectivele și scenariile pentru aplicarea sa au început abia recent să fie formalizate într-un program mai concret.
• În primăvara anului 2025, Rusia și China au semnat un memorandum de cooperare pentru a crea o centrală lunară până în 2036.
• Aceasta este, însă, o declarație de intenție neobligatorie, nu un contract formal.

Mecanismele de finanțare și distribuția proprietății intelectuale pentru proiect nu au fost dezvăluite”, arată analistul.

Cum încearcă Rusia să joace „la două capete”

În ciuda restricțiilor impuse de SUA explorării spațiale chineze, alte țări și companii private continuă să colaboreze cu China – deși cu riscul unor sancțiuni secundare.

„Printre acestea se numără Rusia. În prezent, încearcă să profite în ambele sensuri.

• Prezentul și viitorul său previzibil sunt încă legate de Stația Spațială Internațională și de zborurile încrucișate cu partenerii americani.
• Dar s-au pus bazele – cel puțin pe hârtie – pentru cooperarea cu China în următorul deceniu.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste căi nu garantează un loc în misiunile lunare cu echipaj uman”, mai scrie Georgy Trishkin.

„Rusia pare să rămână din ce în ce mai mult în urmă”

Georgy Trishkin consideră că industria spațială rusă a ratat oportunitatea de a oferi ambelor părți din cursa lunară un parteneriat reciproc avantajos.

Rusia avea resursele și expertiza necesare. Însă rezultatele actuale ale programului spațial federal vorbesc de la sine: majoritatea proiectelor sunt fie în întârziere, fie nu au fost implementate deloc.

„Rusia pare să rămână din ce în ce mai mult în urmă. Pe fondul creșterii rapide a explorării spațiale private, agențiile de stat precum Roscosmos, în forma lor actuală, arată ca o relicvă a unei epoci trecute.

• Mulți dintre oamenii responsabili de politica spațială din Rusia își ocupă funcțiile de un sfert de secol.
• Rusia de astăzi nu are practic nimic de oferit liderilor cursei, nici tehnologic, nici financiar.
• În esență, singurul său avantaj rămas în cursa pentru un loc pe suprafața Lunii este potențialul său de a genera energie nucleară în spațiu.

Dar chiar și în acest domeniu, rivalii Moscovei preferă să facă progrese pe cont propriu, decât să devină dependenți de cooperarea cu prima putere spațială a lumii”, încheie Georgy Trishkin analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ungaria i-a spus „stop” lui Viktor Orbán. Urmează modificarea Constituției? „Reconstrucția relațiilor deteriorate cu Bruxelles și Kiev s-ar putea să nu fie o prioritate pentru noul premier Magyar
• Alegeri cu miză uriașă în Ungaria, Putin strânge din dinți. Atlantic Council: „Căderea guvernului Orbán l-ar lăsa fără cel mai important aliat din UE”
• O simplă pauză care anunță alte confruntări? În ce cheie poate fi citit „armistițiul temporar” între SUA și Iran. „Teheranul poate ține un laț în jurul statelor din Golf, pe termen nelimitat” 
• Momentul adevărului pentru Ungaria și Viktor Orbán. Scenarii îngrijorătoare înaintea unor alegeri decisive
• Cine sunt cele 5 personaje-cheie iraniene de care depinde, acum, supraviețuirea regimului de la Teheran