Șapte membri CSM: Implementarea recomandărilor MCV este imperios necesară și trebuie asumată

Cei șapte membri CSM, respectiv judecătorul Andrea Annamaria Chiș, procurorul Florin Deac, judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Tatiana Toader, procurorul Nicolae Andrei Solomon, procurorul Cristian Mihai Ban și judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, transmit, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că au luat act de „conținutul și concluziile fără precedent ale Raportului întocmit de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)” și consideră că acestea corespund întocmai realității actuale din justiția română.

„Progresele incontestabile înregistrate pe parcursul mai multor ani, care ar fi trebuit să conducă la ridicarea Mecanismului, au fost anulate pur și simplu în mod regretabil de acțiuni neconstructive, percepute ca interesate, atât din partea reprezentanților puterilor legislativă și executivă, cât și, din nefericire, din partea unor persoane de la vârful sistemului judiciar. În mod constant, majoritatea covârșitoare a magistraților, prin vocea adunărilor generale, precum și toate organismele internaționale au atras atenția asupra efectelor devastatoare ale unor modificări aduse legislației în domeniul justiției. Cu toate acestea, celelalte două puteri și un grup restrâns din autoritatea judecătorească au ignorat deliberat aceste avertismente”, transmit cei șapte membri CSM.

CONTROVERSĂ Numirea lui Claudiu Năsui la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova stârnește reacții și controverse la Chișinău

11:33

VIRAL Ultimul duet al lui Dolly Parton: moment memorabil alături de Jimmy Fallon, la The Tonight Show: Cântăm împreună melodia „De la 9 la 5”?

11:32

Aceștia arată că modificările aduse legilor justiției au vizat, printre altele, crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), „o instituție fără corespondent în state cu tradiție democratică”, și au influențat negativ procesele transparente și obiective din evoluția carierei profesionale a magistraților, cum ar fi schimbarea regulilor de promovare în special la Înalta Curte de Casație și Justiție, concentrând „puterea decizională în mâinile unui grup restrâns de membri ai Consiliului dintre cei favorabili acestor modificări, în detrimentul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – organ colegial cu rang constituțional”.

„Comisia Europeană a remarcat acutizarea procesului de degradare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, proces care a debutat în anul precedent și care are consecințe dintre cele mai grave asupra bunei funcționări a sistemului judiciar și asupra încrederii de care ar trebui să se bucure acesta în societate. Aici s-a ajuns prin atitudinea caracterizată de aroganță față de instituțiile europene și corpul magistraților, de părtinire și predispoziție spre conflicte, de lipsă de dialog și distorsionări ale realității, manifestată la cel mai înalt nivel de reprezentativitate a Consiliului”, potrivit sursei citate.

Cei șapte membri CSM fac un apel public ca recomandările cuprinse în Raport, alături de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO, să fie acceptate. „Implementarea tuturor acestor recomandări este imperios necesară și trebuie asumată în mod responsabil de toate cele trei puteri ale Statului Român, în acord cu atribuțiile lor constituționale”, se mai arată în comunicat.

Până la ora transmiterii știrii, CSM nu a transmis un punct de vedere instituțional, după publicarea raportului MCV.

Consiliul Superior al Magistraturii este una dintre cele mai criticate instituții ale sistemului juduciar român în raportul MCV publicat marți de Comisia Europeană. În document, europenii susțin că membrii CSM nu au explicat niciodată clar de ce, în privința legilor justiției, concluziile au fost diametral opuse celor exprimate de alte părți interesate și avertizează că modul de funcționare a Consiliului a suscitat îngrijorare cu privire la independența instituțională și la autoritatea sa.

„Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce privește modificările legislative, dar chiar și cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată și intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcționare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independența sa instituțională și la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situații în care declarații publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secțiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secția corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziția președintelui instituției sau a unui număr restrâns de membri”, se arată în raportul MCV pe România, dat publicității marți.

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secțiilor și rolul Plenului. „Constituția prevede că apărarea independenței sistemului de justiție este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secția pentru judecători a făcut o serie de declarații publice în această privință care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiției și a fost exacerbată de ordonanțele de urgență ale guvernului privind legile justiției, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a inspectorului-șef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar”, potrivit sursei citate.

Europenii subliniază că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenței sistemului judiciar a rămas limitată, „în pofida situației generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiției și de presiunea exercitată asupra magistraților și a instituțiilor judiciare”.

Cei șapte membri CSM au cerut, pe 16 octombrie 2019, revocarea Liei Savonea din funcția de președinte al Consiliului deoarece și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, a avut acuzații tendențioase la adresa colegilor și a generat stări conflictuale cu ministrul Justiției.