Schimbările climatice, din ce în ce mai accentuate: Record absolut de căldură într-un arhipeleag din regiunea arctică – 22 de grade!

Publicat: 26 07. 2020, 17:22
Actualizat: 26 07. 2020, 18:46

Într-un arhipeleag din regiunea arctică a fost înregistrat un nou record de temperatură – 21,7 grade Celsius, cea mai mare valoare din 1979.

În arhipeleagul norvegian Svalbard, din regiunea arctică, a fost înregistrat un nou record în cursul zilei de sâmbătă, 25 iulie, fiind cea mai mare valoare înregistrată din 1979.

Recordul precedent este de 21,3 grade Celsius, înregistrat pe 16 iulie 1979, potrivit meteorologului Krsiten Gislefoss, citat de de AFP.

Temperatură record înregistrată în apropierea Polului Nord

Grupul de insule norvegiene este situat la 1.000 de kilometri de Polul Nord ceea ce este cu adevărat îngrijorător ținând cont că temperatura ridicată se va menține până luni. De precizat este că temperaturile specifice acestei perioade, în Svalbard, se situează între 5 și 8 grade Celsius.

În prezent, Antartica se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei, avertizează oamenii de știință. De exemplu, în regiunea arctică din Rusia, în vara lui 2020 apar episoade cvasi-caniculare: emperaturile sunt, începând din ianuarie, cu 5 grade peste media normală în Siberia şi cu un vârf de 38 de grade Celsius la începutul lunii iulie, dincolo de cercul polar.

Într-un raport oficial din Norvegia intitulat „Climate in Svalbard 2100”, temperatura medie în Svalbard pentru perioada 2070-2100 este de aşteptat să crească cu 7 până la 10 grade Celsius faţă de perioada 1970-2000, în funcţie de nivelul emisiilor din următoarele decenii.

Schimbările climatice, un adevărat pericol! Urșii polari ar putea dispărea până în anul 2100

Urșii polari ar putea dispărea până la sfârșitul secolului, cu excepția cazului în care se vorlua mai multe măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, arată un studiu.

Oamenii de știință susțin că unele populații și-au atins deja limitele de supraviețuire pe măsură ce gheața mării arctice se micșorează. Carnivorele se bazează pe gheața marină a Oceanului Arctic pentru a vâna focile. Pe măsură ce gheața se sparge, animalele sunt nevoite să se plimbe pe distanțe lungi sau pe țărm, unde se străduiesc să găsească hrană și să-și hrănească puii.

Ursul a devenit „copilul afiș al schimbărilor climatice”, a spus dr. Peter Molnar de la Universitatea Toronto din Ontario, Canada.

„Urșii polari stau deja în vârful lumii; dacă gheața se va topi, nu au unde să mai meargă”, a punctat acesta.

Urșii polari sunt considerați de către de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) drept vulnerabili la extincție, schimbările climatice fiind un factor cheie în declinul acestora.

Studiile arată că scăderea volumului de gheață marină este un factor probabil care va duce la scăderea substanțială a numărului de urși polari. Noul studiu, publicat în Nature Climate Change, prezintă o cronologie despre momentul în care s-ar putea întâmpla acest lucru.