Un specialist în artificii a fost în clubul Colectiv în seara tragediei și a pregătit show-ul pirotehnic. Ce se întâmplă cu el acum

Potrivit surselor citate, show-ul pirotehnic a fost asigurat de un artificier autorizat, Marian Moise, în vârstă de 31 de ani.

În urma incendiului, acesta a fost rănit și se află internat la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, în stare stabilă, au precizat sursele citate.

Anchetatorii suspectează că incendiul s-a produs pentru că artificiile nu ar fi fost puse la distanța potrivită față de structurile inflamabile din zona în care a fost organizat spectacolul.

Potrivit cercetărilor făcute până în prezent, pentru artificiile folosite vineri seară în Clubul Colectiv nu era necesară autorizație de la ISU, întrucât acestea făceau parte din clasele I și II, care pot fi folosite în interior.

Potrivit unor informații ale anchetatorilor, Golden Ideas Fireworks Artists din București este firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, Daniela Ioana Niță, în vârstă de 38 de ani, este acționarul majoritar al firmei Golden Ideas Fireworks Artists, cu 80% din acțiuni, în timp ce Cristian Mihai Niță, în vârstă de 31 de ani, are 20% din acțiuni. Surse judiciare au declarat că Daniela Ioana Niță va fi audiată, în perioada următoare, de către procurori.

Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înființată în anul 2005. Afacerile firmei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, societatea raportând cinci angajați în 2014.

Conform normelor tehnice privind deținerea, mânuirea și folosirea materiilor explozive, comercializarea obiectelor pirotehnice se face numai de către persoane fizice și juridice autorizate, în spații special amenajate, situate în afara construcțiilor de locuințe. Pe ambalajul obiectelor pirotehnice care se comercializează trebuie să se inscripționeze în limba română clasa și instrucțiunile de folosire.

Obiectele pirotehnice din clasa I pot fi comercializate în tot timpul anului. Obiectele pirotehnice din clasele a II-a și T1 se pot comercializa numai în spații de vânzare având gradul I de rezistență la foc, în următoarele perioade: cele din clasa T1, în tot timpul anului; cele din clasa a II-a, în perioada 27-31 decembrie.

Obiectele pirotehnice din clasa a II-a pot fi folosite numai în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie. Inspectoratul de poliție județean, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, poate dispune ca obiectele pirotehnice din clasa a II-a să nu fie folosite nici în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie, în următoarele situații: în apropierea unor clădiri sau instalații cu risc ridicat de incendiu; între anumite ore, în localități dens locuite sau în zone din localități, dacă au efect exclusiv de pocnitură.

Obiectele pirotehnice din clasele a III-a, a IV-a și T2 se comercializează la producător în tot timpul anului. Obiectele pirotehnice din clasele a III-a și a IV-a pot fi înmânate și date în folosință numai persoanelor autorizate ca pirotehnist.

Pentru organizarea de jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a și a IV-a este necesar avizul inspectoratului de poliție județean, respectiv al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Jocurile de artificii cu obiecte pirotehnice din clasa a IV-a se pot efectua numai de către persoane specializate, autorizate conform legii, cu luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea producerii unor incendii.

În scopul prevenirii producerii unor incendii și al asigurării unor intervenții operative, organizatorii de jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a și a IV-a trebuie să anunțe serviciul de pompieri din localitate cu 24 de ore înainte de desfășurarea acestora.

Directorul INSEMEX Petroșani, George Găman, a declarat că au fost identificate locurile unde au fost puse artificiile de la care a pornit incendiul din Clubul Colectiv, acestea fiind pe marginea scenei. El a mai spus că buretele de antifonare care a luat foc era pus și pe tavan, nu doar pe stâlpii de lângă scenă.

Într-un mesaj postat pe blogul personal și intitulat „Cum m-a ocolit moartea pe 30 octombrie”, Alex Teodorescu, care s-a aflat în club în seara incendiului, preciza că nu a fost un spectacol pirotehnic și că „nu a tras nimeni cu tunul, ci au fost doar patru artificii de tort, două puse în fața scenei și două pe doi stâlpi de susținere ai sălii.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era „prea scump”, el susținând că o astfel de lucrare se face în mod normal „pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat. El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu și la foc.

Un cunoscut expert pirotehnician din Arad, Lucian Cebuc, apreciază că în cazul incendiului din Clubul Colectiv este posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile și de aceea viteza de propagare a fost așa de rapidă, mai ales că buretele nu era ignifugat.

Potrivit lui Cebuc, în spații închise se folosesc artificii speciale, numite „reci”, pentru că „incandescența lor este de durată foarte scurtă și, în mod normal, prin contactul cu mâna, ele nu produc senzația de arsură, dar pot găuri orice material ușor inflamabil”.

„În cazul de la București, cred că jerbele folosite au fost prea aproape de peretele pe care se afla materialul din burete și incandescentele. Fiind în raza minoră a jerbei pentru cele 15-20 de secunde cât a durat jerba, s-a produs aprinderea buretelui care nu era ignifugat, asta e sigur. Altfel, bineînțeles, nu s-ar fi aprins, deoarece materialul de ignifugare rezistă 30 de minute la foc”, a declarat expertul arădean.

Conform sursei citate, „e posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile, de aceea viteza de propagare a fost așa de rapidă”.

O echipă de chimiști de la Universitatea Politehnica București a analizat gazul rezultat prin arderea buretelui cu care erau căptușiți stâlpii și tavanul din Clubul Colectiv, depistând un gaz extrem de toxic – monoxid de carbon, acid cinahidric, acid clorhidirc, mono și dioxid de azot, precum și solvenți toxici, toluen și xilen, care sunt substanțe inflamabile.

Ecaterina Andronescu, specialist în chimie organică, a spus că în gazul inhalat de victimele din Clubul Colectiv erau și doi solvenți foarte toxici – toluen și xilen -, substanțe infamabile, cu care este posibil să fi fost spălat buretele cu care erau căptușiți stâlpii și tavanul din local.

În urma incendiului din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din București, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

Ancheta în cazul incendiului din Clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), care a preluat dosarul de la Parchetul Tribunalului București.

Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu – au fost reținuți luni, pentru ucidere din culpă, iar marți procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum și a desfășurării unui foc de artificii în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, a arătat PICCJ, într-un comunicat.

La concertul de vineri seară, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanților. Și la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acționari în declarația pe propria răspundere, respectiv 80 de persoane.

Martori aflați în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăți din plafon, care era capitonat și el cu burete fonic, s-au desprins și au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflați la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan și să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, persoanele din club au fost cuprinse de panică și s-au îmbulzit spre ieșire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre ușile de la intrare s-a deschis de la declanșarea incendiului.

Ulterior, și cea de-a doua ușă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieșind în valuri” pe ușa de la intrare.