INTERVIURILE GÂNDUL. Pictorul Ștefan Câlția, invitatul Cristinei Stănciulescu: „Culorile sunt puține. Ele se combină și devin multe” / Amintiri din copilăria la Șona (EXCLUSIVITATE)

Ștefan Câlția este invitatul Cristinei Stănciulescu la INTERVIURILE GÂNDUL. În a șasea parte a interviului exclusiv (publicat în premieră pe canalul YouTube al GÂNDUL), pictorul vorbește despre perioada în care a fost profesor și decan. Artistul are însă și un regret: faptul că nu a reușit să-i învețe pe ucenici unele din „secretele amestecului de culoare, de tehnică”.

Singurul regret al profesorului Câlția

Cristina Stănciulescu: Și dumneavoastră ați fost profesor, ați fost și decan. Ce i-ați învățat dumneavoastră pe elevi?

Ștefan Câlția: Asta trebuie să îi întrebați pe ei. Cred că unul din lucrurile pe care și generația lui Baba și generația mea nu am fost în stare să le transmitem au fost niște secrete de amestec de culoare, de tehnică. Pentru că dorința asta de creativitate, de tot te-a îndepărtat de această tehnică, pentru că eu descopăr acum niște lucruri pe care dacă le-aș fi știut de la început, mi-ar fi fost mult mai ușor.

Cristina Stănciulescu: Apropo de culori, ce culori vă vin în minte când vorbiți despre Șona, despre copilărie?

Ștefan Câlția: Acolo sunt toate, iar culorile sunt puține. Ele se combină și devin multe. În Șona și în toată lumea asta, de la brumurile și ocrurile de toamnă, până la violeturi, ea tot timpul e vie, se schimbă. M-am gândit că vreți să mă trimiteți spre zona Casa Albastră. Am avut o trăire extraordinară, acum când am fost și am făcut galeria posibilă, Matei cu Alexandra, la Chișinău.

Alb și Albastru, culorile care definesc neamul nostru

Îmi pare rău că aici nu a fost mediatizată atât de mult, nu atât cât să vorbească despre mine, ci despre acel gest firesc față de acea parte din neamul nostru. Casele Albastre sunt două culori. Alb și Albastru. Sunt culorile care în cantitatea mare de verde, devin ca niște pietre prețioase. Casa devine ca o bijuterie. Cred că asta e. Amândouă sunt culori reci, resping insectele, cunoștințele pe care omul din spațiul rural le avea erau extraordinar. Acum este o ruptură, nu mai știm ce știa bunica. Ea cunoștea ierburile și animalele pe o rază de 11 km.

Sfatul ei era să nu omori nicio ființă. Le puneai la respect doar, lucrurile. Ne-am pierdut bunele obiceiuri. Acum vin studenții și spun că Comunitatea Europeană ne obligă să avem grijă de animalele sălbatice. Păi nu mai știm să avem grijă de ele, ne-am pierdut bunele obiceiuri.

Urmăriți interviul integral pe canalul nostru de Youtube!

INTERVIURILE GÂNDUL. Pictorul Ștefan Câlția, invitatul Cristinei Stănciulescu la „Gânduri Bune” – A cincea parte