Simina Tănăsescu, obligată să predea dosarul integrității, altui judecător CCR. Miza de pe masa judecătorilor: peste 1,6 miliarde de euro

Publicat: 17 08. 2026, 08:42
Actualizat: 17 08. 2026, 12:30
Membrii Curtii Constitutionale, Asztalos Csaba Ferenc, Dimitrie Bogdan Licu, Mihaela Ciochina, Cristian Deliorga, Simina Elena Tanasescu, Gheorghe Stan, Laura Iuliana Scantei, Mihai Busuioc si Dacian Cosmin Dragos discuta sesizarile depuse de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si de partidele AUR, S.O.S. si POT impotriva legilor din Pachetul 2 pentru care Guvernul Bolojan si-a angajat raspunderea în Parlament, miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Membrii Curții Constituționale s-au reunit în ședință pentru a discuta sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii, contestată atât de un grup de senatori USR şi PNL, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan. Şedinţa judecătorilor constituţionali se anunță tensionată, pe fondul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunţată oficial a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Tănăsescu a respins „ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal. Pe de altă parte, preşedinţii curţilor de apel din România consideră necesară clarificarea acestor informaţii şi susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională. Miza celor două legi contestate: peste 1,6 miliarde de euro din PNRR.

UPDATE :

Surse Gândul: Simina Tănăsescu nu mai este raportor, dosarul ANI a fost preluat de Csaba Asztalos. Legea integrității este jalon în PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.

Surse Gândul: Unii magistrați i-au cerut Siminei Tănăsescu, care e și raportor pe cele două sesizări, să predea dosarul ANI altui judecător. Astfel, dosarul ANI va fi preluat de un alt magistrat al CCR.

11.56: Ședința a fost suspendată pentru o pauză până la 12.30.

11.45 Judecătorii Curții Constituționale i-au cerut explicații Siminei Tănăsescu, despre întâlnirea pe care a avut-o vineri cu Ilie Bolojan, potrivit Antena 3. Ei ar fi întrebat-o ce subiecte au fost discutate, de ce a fost necesară o asemenea întâlnire cu numai câteva zile înaintea ședinței de luni și de ce întrevederea a avut loc în biroul președintelui Senatului.

La începutul discuțiilor, magistrații-asistenți ar fi fost rugați să părăsească sala, pentru ca judecătorii constituționali să poată analiza situația în cadru restrâns. Ulterior, magistrații-asistenți au revenit în sală, iar ședința a continuat.

Potrivit surselor, este posibil ca o parte dintre judecători să îi ceară Siminei Tănăsescu să nu participe la deliberări și la vot.

11.00: Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a intrat în sală fără să răspundă la întrebări. Magistrații asistenți au ieșit, ceea ce înseamnă că, potrivit surselor, ședința va începe cu explicațiile pe care le cer judecătorii CCR Siminei Tănăsescu despre întâlnirea de vineri cu premierul Ilie Bolojan și subiectele discutate.

Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe luni asupra sesizărilor de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost contestat atât de un grup de senatori USR și PNL, cât și de președintele Nicușor Dan.

Legea include mai multe prevederi controversate referitoare la declarațiile de avere și la efectele unor decizii definitive de incompatibilitate.

Nicușor Dan contestă prevederea referitoare la partenerii demnitarilor

Președintele României a sesizat CCR în special cu privire la articolul care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și către soții, soțiile sau persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți cu demnitarii. În sesizarea transmisă Curții, Nicușor Dan susține că formularea din lege nu stabilește criterii suficient de clare pentru a determina când o relație de cuplu dobândește relevanță juridică.

„Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei”, argumentează preşedintele, referindu-se la formularea „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.

Contestația are loc în contextul în care partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, și-a făcut publice declarațiile de avere și de interese înainte de adoptarea noii legislații de către Parlament.

Un alt punct contestat de Nicușor Dan vizează prevederea referitoare la persoanele care au primit o decizie definitivă privind existența unei stări de incompatibilitate.

Prevederea care îl vizează pe Dominic Fritz

Noua Lege a integrității a fost atacată la CCR și de 27 de senatori USR și PNL. Parlamentarii contestă, printre altele, două amendamente introduse în timpul dezbaterilor legislative. Una dintre prevederi se referă la aleșii locali care au primit decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. În această situație se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, lider al USR.

Senatorii care au sesizat CCR invocă principiul neretroactivității legii, prevăzut de Constituție. Potrivit articolului 15 alineatul 2 din Legea fundamentală, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR împotriva lui Dominic Fritz şi Mirabelei Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan. Într-o democraţie nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă obiecţia de neconstituţionalitate va fi admisă de CCR, avem şansa să salvăm Legea ANI şi jalonul PNRR”, afirma Sorin Şipoş, liderul senatorilor USR.

Controverse după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR

Ședința CCR are loc și pe fondul unei controverse apărute după relatări privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan, lider al PNL, și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudea.

Simina Tănăsescu a respins categoric speculațiile potrivit cărora în cadrul discuției ar fi fost abordate cauze aflate pe rolul Curții. Președinta CCR a transmis că eventualele discuții privind dosarele instanței constituționale trebuie să se desfășoare exclusiv în cadrul prevăzut de lege.

Șefii curților de apel cer explicații despre întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan

Președinții curților de apel din România cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan. Potrivit comunicatului de presă transmis de judecători, trebuie lămurit dacă întâlnirea a avut loc, în ce condiții s-a desfășurat, de ce ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului și ce s-a discutat.

„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, au scris judecătorii în comunicatul de presă.

De ce este importantă decizia CCR

Hotărârea Curții Constituționale este importantă nu doar pentru aplicarea noii Legi a integrității, ci și pentru îndeplinirea unor angajamente asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre mizele principale este ca legislația privind Agenția Națională de Integritate să respecte cerințele constituționale și să poată fi considerată conformă cu jalonul aferent din PNRR.