Cum reacționează MAE după ce România a fost acuzată de implicare în războiul SUA-Iran

Ministerul Român de Externe transmite că România nu a fost parte a conflictului SUA-Iran și precizează că țara noastră sprijină pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Intervenția vine ca răspuns la declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, potrivit cărora România a avut un rol în operațiunea militară împotriva Iranului.  Anterior, Secretarul General al NATO nominalizase Italia și România, ca baze europene pentru zborurile avioanelor implicate în zona de conflict.

„Cu privire la solicitările de presă referitoare la așa-zisa implicare a României în conflictul SUA-Iran, facem următoarele precizări:

Reiterăm că România nu a fost parte a acestui conflict, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice care au avut ca scop dezescaladarea regională și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu.

De asemenea, reamintim că decizia României la care se face referire a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA. România este o țară Aliată cu responsabilități și cu angajamente pe care le respectă pe deplin.

Subliniem încă o dată că toate deciziile pe care România le ia în exercitarea suveranității sale sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Român de Externe.

De altfel, MAE a transmis încă din 16.03.2026 precizări referitoare la acest subiect.

MAE, precizări de presă, încă de la izbucnirea conflictului din Orient

„Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări:

Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.

România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.

România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului.

În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, preciza MAE, în 16.03.2026.

Ministerul iranian de Externe a acuzat unele state membre NATO că s-ar fi implicat în operațiunile militare desfășurate împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai i-a răspuns astfel secretarului general al NATO, Mark Rutte, care nominalizase aeroporturile din Italia și România ca puncte decolare, respectiv, alimentare a avioanelor care operau în zona de conflict din Orient.

„O mărturisire clară şi zdrobitoare a complicităţii active a NATO”, a transmis, Esmail Baghai care a postat un mesaj pe platforma X.

„Este vorba aici de o mărturisire clară şi zdrobitoare a complicităţii active a NATO într-un război de agresiune ilegală purtat împotriva unui stat membru suveran al ONU”, a scris Baghai.

„Secretarul general al NATO a indicat în mod explicit Italia şi România ca fiind ţări care au participat la agresiunea împotriva Iranului”, a subliniat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian.

Potrivit oficialului iranian, declarațiile liderului NATO reprezintă o recunoaștere a implicării unor state europene în sprijinirea operațiunii militare israeliano-americane „Epic Fury”, desfășurată împotriva Iranului.

Mark Rutte declarase anterior că „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a sprijini operațiunea militară. De asemenea, acesta afirmase că aeroportul din București și-ar fi redus numărul zborurilor comerciale pentru a permite operarea avioanelor de realimentare folosite în cadrul misiunii și că, pe durata conflictului, între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane au fost efectuate de pe baze europene.

România și Italia, chemate să dea explicații

Totodată, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a cerut explicații din partea acestor state europene pe care le consideră implicate în susținerea operațiunilor militare.

„Aceste ţări, precum şi toate celelalte ţări europene care au susţinut agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice propriilor cetăţeni şi întregii lumi de ce au ales să se facă complici la acest act flagrant de agresiune şi la comiterea unor atrocităţi în masă împotriva populaţiei iraniene”, a adăugat el.

Ministerul Apărării din Italia a respins afirmațiile făcute de Mark Rutte. Autoritățile italiene au calificat declarațiile drept „un mesaj complet înşelător”, menționând că bazele militare de pe teritoriul Italiei au fost puse la dispoziția Statelor Unite exclusiv pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă, scrie evz.ro.