Dincolo de gratiile rachetei

Am ținut cu Nole. Zgura sângerie de la Monte Carlo mi-a adus în minte zgura palidă a Madridului – acolo, în 2009, Novak Djokovici a pierdut un meci înspăimântător, de 4 ore și 3 minute, după ce a avut trei mingi de meci la Rafael Nadal.

Un meci ca o rană, pentru mine, comentator din studio, darmite pentru Nole, care declara că i-au trebuit luni de zile ca să și-l scoată din minte.

Și Nole a închis acum rana. A câștigat în două seturi, 6-2, 7-6, la un Nadal care n-a mai fost împăratul pământului roșu. Deși i-au intrat destule din loviturile lui năpraznice cu forehandul, Rafa a greșit prea mult, primul set încheindu-l cu o dublă greșeală, iar în setul secund nereușind să valorifice două break-uri. În tie-break-ul final, n-a luat decât un punct.

Și totuși, făcuse break la 5-5.

Ce vreau să vă povestesc s-a petrecut tocmai la punctul cu care Djokovici și-a pierdut serviciul la 5-5.

După un schimb de mingi istovitor, de aproape 20 de lovituri, Nadal trimite o minge mai scurtă, Djokovici avansează, bagă umărul în față și pleznește un rever lung de linie, lovitura lui decisivă favorită.

Câteva grăunțe de zgură între minge și linie – out.

Nole face ochii mari, îndurerat, și ridică degetul cerând ochiul de șoim electronic. Dar simte verdictul.

Ce-a făcut însă Nadal?

La reluarea cu încetinitorul văd ceva uluitor: după ce se uită la urmă, Rafael Nadal, de 8 ori consecutiv campion la Monte Carlo, arată cu racheta spre exterior, out, cu o expresie din ochi și buze care-i spunea, sincer, lui Nole: „A fost un milimetru out, știu ce simți, îmi pare rău, era punctul tău, muncit, dar a fost out…”.

În deceniile de când văd fețe de jucători, n-am întâlnit, într-un asemenea moment decisiv, pe vreunul care să nu exprime siguranță și bucurie reținută când indică arbitrului, adversarului, tribunelor, infimul out care îl propulsează spre victorie.

Iar războinicul Rafael Nadal compătimea cu războinicul Novak Djokovici…

Nu știu dacă Rafa Nadal va ajunge cel mai mare jucător al tuturor timpurilor, dar el este deja pentru mine supercampionul cu cel mai frumos suflet dincolo de gratiile rachetei.