Ponta și Antonescu, viol în necunoștință de cauză

Indiferent ce l-a determinat pe Crin Antonescu să iasă, joi, și să recunoască faptul că s-a pripit în a-și da cu părerea într-o speță pe care n-o stăpânea – anume adoptarea unor modificări aduse noului Cod Penal -, gestul său a fost unul rezonabil din punct de vedere politic.

Că a înțeles, în cele din urmă, „subteranele” periculoasei manevre parlamentare coordonate de „politicianul” Iordache și de „instrumentul” Zgonea, că s-a trezit luat pe sus de valul revoltei diplomaților europeni și americani acreditați la București, că s-a simțit lăsat în ofsaid de propria-i pripeală, care l-a stârnit împotriva ambasadorilor unor țări europene, miercuri, după marțea celor trei ceasuri rele, când le-a cerut acestora „să se informeze înainte de a vorbi”, curajul de a-și pune cenușă în cap e un punct bifat în propriul beneficiu de campanie.

Sigur că nimeni nu este atât de naiv încât să creadă că liderul liberal a fost complet lăsat în afara jocurilor organizate de Camera Deputaților. Asta ar însemna că Antonescu fie a devenit o cantitate neglijabilă în USL, în măsura în care nici oamenii lui nu-l mai informează asupra politicilor alianței, fie PSD nu mai dă doi bani pe liberali, organizându-și, exclusiv, strategia. Greu de crezut oricare din aceste variante.

POLITICĂ Toni Neacșu susține că propunerea de Guvern a lui Siegfried Mureșan este „o scenetă neserioasă”. Care ar fi argumentele

12:11

EXCLUSIV Cum s-a adaptat Corina Drăgotescu la viața din America: Am rămas fără venituri/Am avut ideea genială să livrez mâncare

12:00

Personal, cred că Antonescu a știut ce se coace în Cameră, dar nu a apreciat corect consecințele dezastrului. Că a ieșit, ulterior, precizându-și poziția, recunoscându-și graba, și cerând revenirea la normalitate, dovedește că a înțeles regula jocului politic, și că a răspuns, diplomat, reacției diplomaților, a mediilor și a opiniei publice.

Spre deosebire de liberal, Victor Ponta a depășit orice așteptare rezonabilă: a atacat vehement reacția ambasadelor, în principal reacția ambasadei SUA, și-a atacat, fără menajamente, „prietenul” politic, sugerând că, prin repoziționarea sa vizavi de temele în discuție, acesta l-ar fi trădat, pentru ca, în final, să afirme, absolut îngrijorător, că „nu a știut nimic de lege”.

Dincolo de toate aspectele perverse, hilare, iresponsabile, ale celor care au introdus pe șest și votat ulterior amendamentele aduse Codului Penal, „mărturisirea” premierului mi se pare incredibilă. Dacă în cazul lui Antonescu ar fi posibil, să spunem, un oarecare procent de dezinformare, în cazul premierului o atare situația devine penibilă.

Dacă am presupune, fie și pentru cinci secunde, că liderul unui partid care deține majoritatea în Parlament, majoritate care susține guvernul condus de liderul în discuție, este lăsat în ofsaid, atunci nu cred că mai putem vorbi de un stat funcțional. Putem vorbi, indiscutabil, de o dictatură „parlamentară” instaurată de o grupare fără control, fără program, fără priorități – un grup care legifererază în nume propriu, în propriul beneficiu. Situație extrem de gravă.

Cred însă că premierul Ponta a încercat, pentru a doua oară, jocul la două capete – după celebrul caz „Roșia Montană” -, în care este pro și contra adoptării unui proiect de lege, în același timp.

Grav este că, de această dată, premierul încearcă să ne las impresia că habar n-are de manevră. Dacă l-am crede, ar însemna să conchidem că Victor Ponta a pierdut controlul partidului, devenind un țuțăr oarecare.   

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOK MARIAN SULTĂNOIU