UDMR negociază simplu cu USD: „Pe ei, pe mama lor!”

De ce a refuzat premierul să-l numească vicepremier și ministru la Interne pe Iohannis, în afara anumitor condiții impuse de USD, iar acum se roagă de maghiari să ocupe respectivele funcții guvernamentale, cu tot cu condițiile impuse de aceștia?

Cu siguranță, ceva ne scapă pe parcursul aplicării fabuloasei strategii.

De ce e mai potrivit, de exemplu, Marko Bela decât Klaus Iohannis într-un guvern Ponta III? Pentru că e mai vocal și, cum scriam într-unul din editorialele trecute, mai pragmatic? Pentru că, odată cu intrarea maghiarilor în guvern, întregul program de guvernare va fi schimbat? Pentru că „pachetul” pretențiilor UDMR este unul, de departe, în avantajul minorității pe care o reprezintă – Legea minorităților, însemne locale, dreptul de arborare a steagurilor, utilizarea limbii materne în sănătate și în instituțiile centrale, modificări la Legea referendumului, care vor avantaja comunităților locale?

Iată ce le spunea, acum trei zile, fostul lider al UDMR, Marko Bela, delegaților la Consiliul Reprezentanților Unionali:

„Eu consider că, în acest moment, noi nu trebuie să lăsăm ca echipa Ponta să se chinuiască în continuare fără noi”.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Anularea alegerilor a fost făcută pentru Nicușor Dan. Europa nu avea nevoie de cineva pro-Trump”

07:00

1 AN DE LA ANULARE Radiografia unui moment istoric care a scindat România în două. Cum arată țara noastră la un an de la anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: „Ciopârțirea democrației cu satârul” / „Anularea a apărat procesul democratic”

07:00

„Noi putem comite o greșeală sau un păcat. Greșeala – să intrăm fără condiții sau în condiții nefavorabile. Păcatul – să nu intrăm la guvernare în condiții corespunzătoare. Ar trebui să ne gândim la aceste lucruri cu toții. E vorba de lucruri mai importante, specifice, care țin de minoritate, de conducerea minorității maghiare din România”.

„Ce să facem, să așteptăm vremuri mai bune? Nu vor sosi vremurile mai bune fără noi. Avem politicieni care să împingă în direcția reformelor. Avem forța a 1,3 milioane de cetățeni. Dacă putem ajunge la un consens, în probleme socio-economice, atunci trebuie să intrăm la guvernare”, a spus Marko.

Ce am putea înțelege noi din învățăturile sale?! Nu faptul că a venit timpul constrângerii unui guvern aflat pe muchie de cuțit – împins aici de ambițiile cocoșești ale foștilor lideri ai USL – să accepte condițiile impuse de Uniune, unele dintre ele dincolo de practicile curente, cunoscute în restul statelor europene?

Apoi, nu că ar fi impardonabil păcatul de a nu profita de eșecul, nesperat, al mamutului parlamentar de lut, în aceste „condiții corespunzătoare”, când există probleme în regiune și când „nu numai România se luptă cu reorganizarea, ci întreaga zonă”? Pentru că, nu-i așa, „vremuri mai bune” decât această situație limită, în țară și în afara ei, nu se vor mai ivi, poate, prea curând, iar „politicieni unguri, care să împingă în direcția reformelor, împreună cu cei 1,3 milioane de cetățeni maghiari” există, fără doar și poate.

Ar fi scuzabil să dea cineva cu piciorul acestei ocazii în care se pot „discuta” lucruri importante, specifice, care țin, nu neapărat de țară, cât de „minoritate și de conducerea minorității maghiare”? Întrucât e foarte bine cunoscută temerea liderilor UDMR, care au declarat că formațiunea lor se află în situația de a nu depăși, la europarlamentare, pragul de cinci la sută.

Da, spuneam că UDMR și politicienii maghiar sunt implicați și pragmatici, urmărindu-și, logic, propriul interes și, electoral, pe cel al minorității pe care o reprezintă.

Astăzi pot spune că sunt pragmatici până la cinism. Și cine n-ar fi, în condițiile în care ar avea de negociat cu niște politicieni de „anvergura” lui Victor Ponta?!

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOK MARIAN SULTĂNOIU