CRIZA DIN UCRAINA. Scânteia care a aprins furia rușilor în Crimeea a fost stinsă: „legea limbilor” revine

Pe 23 februarie, noua configurație politică a Parlamentului de la Kiev abroga controversata lege a „limbilor de stat”, care prevedea că, dacă într-o regiune administrativă a Ucrainei mai mult de 10% din populație vorbește o limbă, aceasta va fi recunoscută ca limbă oficială de stat, putând fi folosită în comunicările cu autoritățile, în școli sau în sistemul de justiție. Legea fusese adoptată cu mare scandal (la propriu, parlamentari de la Kiev s-au luat la bătaie în plen), în 2012, la propunerea Partidului Regiunilor al fostului președinte Viktor Ianukovici. Opoziția și mai multe instituții ale statului au avizat negativ legea, care de altfel a provocat și proteste de stradă.

Prin această lege, rusa devenea limbă oficială de stat în Ucraina, iar acest lucru a lovit direct în mândria națională a ucrainenilor. De lege s-au folosit și au susținut-o și minoritățile română, ungară sau tătară, printre altele.

EXTERNE Cel mai lung zbor fără escală din lume va dura 22 de ore. Ce destinații va lega și ce facilități vor avea pasagerii la bord

21:26

MEDIU Uniunea Europeană și Canada alocă 211 milioane de euro pentru monitorizarea oceanelor

21:18

Totuși, conform celui mai recent recensământ din Ucraina, rușii constituie cea mai importantă minoritate din țară, cu 17,3% din totalul populației, adică 8,33 de milioane de persoane din totalul de peste 48 de milioane. Din totalul populației Ucrainei, la vremea respectivă, 29,6% au declarat că rusa este limba lor nativă, nu ucraineana. În realitate, în prezent, aproximativ jumătate din populația Ucrainei vorbește rusa ca limbă principală.

Această situație demografică și lingvistică este mult mai acută în Peninsula Crimeea. Aici, conform recensământului din 2001, 58% (1,18 milioane) din populația totală de 2 milioane de persoane este rusă, 12% (243.000) sunt tătari, iar ucraineni doar 24,4% (492.000). Mai mult, la recensământul respectiv doar 10% din populația Crimeii a declarat ucraineana ca limbă nativă. 77% au indicat rusa, iar 11,4% tătara crimeeană.

Procentele de vorbitori de limbă ucraineană în regiunile Ucrainei, conform recensământului din 2001. În sud și est rusa este majoritară, cu un record în Crimeea, unde doar 10% din populație vorbește ucraineana.

Prin decizia noii puteri de la Kiev de a abroga această lege, puternica minoritate rusă a fost afectată direct, decizia având reacții negative chiar și de la București, de unde Ministerul Afacerilor Externe și-a exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile minorității române din Ucraina.

Decizia a stârnit proteste de stradă pro-ruse în Ucraina, în regiunile care istoric sunt aliniate politic astfel și au constituit bazinele electorale ale lui Viktor Ianukovici. În Crimeea, această nemulțumire a servit drept pretext pentru Vladimir Putin, printre altele folosite, pentru a declara că interesele etnicilor ruși sunt afectate și încălcate de noua putere de la Kiev.

Decizia luată în pripă la Kiev, cu privire la această lege, în lumina victoriei revoluției declanșate pe EuroMaidan, a ajuns să fie folosită în mecanismul de propagandă și justificare a unei intervenții armate rusești în Crimeea.

Duminică, președintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a reparat această eroare, respingând legea de abrogare a „legii limbilor de stat” de la promulgare, prin exprimarea unui vot de veto, conform New York Times. Aceasta este considerată o concesie în fața Rusiei, pentru a deschide calea dialogului politic și diplomatic în criza din Crimeea.