ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Google Doodle cu ocazia evenimentului

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ – prima zi de primăvară astronomică – e sărbătorit de Google, joi, printr-un logo special, cu o animație în care un omuleț udă cu o stropitoare niște semințe invizibile, din care cresc flori, ce formează numele motorului de căutare online.

Termenul „ECHINOCȚIU” provine din cuvântul latin „æquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor „æquus” (egal) cu „nox, noctis” (noapte).

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2014. Ziua este egală cu noaptea. Datini și obiceiuri de echinocțiul de primăvară

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ marchează începutul primăverii astronomice, când ziua și noaptea vor fi egale, iar, în 2014, acest fenomen are loc joi, la ora 18.57.

FLASH NEWS Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision: cine sunt cei 4 artiști din trupa Alexandrei Căpitănescu

12:24

INEDIT Cătălin Constantinescu, geniul roboticii la numai 17 ani. A luat premiul întâi la nivel internațional pentru o invenție care poate salva vieți

12:00

Începând de la această dată, durata zilei, față de cea a nopții, va fi în continuă creștere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, șase luni.

Trecerea la ora de vară în anul 2014 se face în noaptea dintre 29 spre 30 martie (ultima duminică din lună). Astfel, ora 3.00 a dimineții de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Din 20 martie, durata zilei va fi în continuă creștere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară – adică va fi cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, pe 20 martie având loc echinocțiul de toamnă. În regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Trecerea la ora de vară în anul 2014 se face în noaptea dintre 29 și 30 martie (ultima duminică din luna martie). Ora 3.00 a dimineții de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore, scrie Apropo.

Echinocțiul de primăvară se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Când va mai avea loc ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ.  în anii următori:

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2015 – 21 martie

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2016 – 20 martie

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2017 – 20 martie

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2018 – 20 martie

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2019 – 20 martie

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2020 – 20 martie

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Astrologii susțin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă. Echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte șase luni.