Câte țigări au fumat românii anul trecut și câte sute de milioane de euro a pierdut statul din cauza contrabandei

Consumul total a scăzut anul trecut cu 2%, la 26,56 miliarde de țigarete, după ce declinul de 4%, la 23,28 miliarde de țigarete, al pieței legale, a fost compensat parțial de creșterea consumului de produse contrafăcute și de contrabandă, la 2,9 miliarde de țigarete.

Țigările care nu sunt comercializate pe piața locală, dar sunt introduse legal în România, precum cele aduse în urma unei călătorii, au stagnat anul trecut la 380 de milioane de țigarete, reprezentând 1,4% din consumul local.

Ponderea consumului de țigări de contrabandă și contrafăcute a crescut de la 7,2% din total în 2007 la 9,6% în 2008 și 13,8% în 2009, în timp ce în 2010 a atins un nivel foarte ridicat, de 19,2%. Situația s-a normalizat în anii următori, când acest segment al pieței a scăzut la 11,1% în 2011, respectiv la 9,3% în 2012, din consumul total, se arată într-un raport al firmei de consultanță KPMG. Anul trecut ponderea a fost de 10,9%.

ANALIZĂRevolta generației Z împotriva autoritarismului și costurilor vieții s-a reflectat în alegeri și în proteste. 2026, anul în care tinerii au transmis că este nevoie de o schimbare

22:33

FLASH NEWSTraian Băsescu avertizează Guvernul Niculescu în privința majorării salariului minim și a indexării pensiilor. Ce risc vede fostul președinte

22:05

Vânzările legale au scăzut cu 4% anul trecut, la 24,49 miliarde țigarete, din care 1,21 miliarde au plecat pe piața externă, cu 9% mai puțin față de anul anterior.

Intrările de țigarete pe piața românească au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de țigarete. Avansul a fost alimentat în principal de țigaretele ieftine fabricate cu singurul scop de a fi traficate cu etichetare de duty free, care au înregistrat o creștere de circa 2,5 ori, la 1,12 miliarde țigarete.

Diferențele de prețuri dintre România și țările vecine care nu sunt membre UE sunt ridicate, piețele mai ieftine precum Republica Moldova, Ucraina și Serbia reprezentând principala sursă de importuri.

Cea mai importantă sursă externă este Republica Moldova, în scădere însă cu 20% față de 2012, la 760 de milioane de țigarete. Și intrările legale de țigarete din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la doar 70 de milioane de țigarete.

Țigaretele de contrabandă și contrafăcute din Republica Moldova și Serbia sunt și ele în declin în România, fiind înlocuite de țigaretele ieftine fabricate pentru a fi traficate cu însemne de duty free sau altele.

Mai puțin de 1% din țigaretele intrate în România din Republica Moldova și Serbia sunt legale, restul fiind produse de contrabandă.

Ucraina este însă sursa pentru cea mai mare parte a țigaretelor contrafăcute intrate anul trecut în România, circa 90% din totalul de 470 de milioane de țigarete pe acest segment. Țigaretele contrafăcute reprezintă 16% din totalul consumului ilegal din România (de țigarete contrafăcute și de contrabandă).

Consumul de țigarete legale necomercializate în România a stagnat la circa 380 de milioane anul trecut, principalele surse fiind Franța, Italia, Portugalia, Germania și Ungaria, destinații populare pentru călătorii. Întrucât prețurile sunt similare sau mai ridicate decât cele din România, țigaretele aduse astfel sunt clasificate în categoria consumului legal.

„Dacă cele 2,89 miliarde de țigarete contrafăcute și de contrabandă consumate anul trecut în România ar fi fost cumpărate legal, veniturile din taxe obținute s-ar fi situat la aproximativ 311 milioane de euro”, afirmă analiștii KPMG.

Țigaretele Jin Ling au cea mai mare pondere în volumul de produse de contrabandă și contrafăcute intrate anul trecut în România, cu 630 de milioane, urmate de Winston – 460 de milioane, Marble – 230 de milioane, Pall Mall și Ashima – ambele cu câte 200 de milioane de țigarete.

Conform studiului KPMG, la nivelul Uniunii Europene, una din fiecare zece țigarete consumate a provenit de pe piața neagră, dintre acestea 33% fiind „illicit whites”, astfel că pierderile statelor membre UE cauzate de comerțul ilegal s-au ridicat la aproximativ 10,9 miliarde euro.

Totuși, în timp ce numărul de „illicit whites” consumate a crescut cu 15% în comparație cu 2012, per ansamblu, comerțul ilegal cu țigarete în UE a înregistrat o scădere ușoară de la 11,1% în 2012 la 10,5% în 2013.

KPMG a constatat că nivelul cel mai ridicat de comerț ilegal în 2013 s-a înregistrat în Letonia (28,8%), Lituania (27,1%), Irlanda (21,1%), Estonia (18,6%) și Bulgaria (18,2%). De asemenea, cele mai mari volume de țigări de contrabandă au fost consumate în Germania și Franța cu 11,3 miliarde și, respectiv, 9,6 miliarde de țigări de contrabandă.

În ceea ce privește prețul mediu al unui pachet de țigări în Europa, cel mai ridicat este în Norvegia (11,66 euro), Irlanda (8,92 euro) și Marea Britanie (8,15 euro), iar cel mai mic în Belarus (0,64 euro), Ucraina (0,88 euro) și Macedonia (1,29 euro). În România, prețul mediu al unui pachet de țigări era anul trecut de 2,81 euro (12,4 lei), în creștere cu 6,5% față de 2012, nivel asemănător celor din Polonia, Cehia și Estonia.

Studiul KPMG a fost comandat de cei patru mari jucători pe piața de țigarete din UE: BAT, Imperial, JTI și PMI.