Când toată lumea era cu ochii pe Ponta, Iohannis a trimis la Monitorul Oficial următorul decret

Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008. Este vorba de legea Codului Silvic care a scos oamenii în stradă și a provocat primul scandal în care președintele a fost implicat de la instalarea sa la Cotroceni și până acum.

DEALERII DIN ROMÂNIA CLANDESTINĂ. Reporterii Gândul s-au infiltrat printre românii din rețeaua în fața căreia Poliția nu poate face nimic. CAMERA ASCUNSĂ

ACTUALITATE Eugen Teodorovici: „PSD nu poate intra în opoziție”

20:30

FLASH NEWS Cine este Martina Orlea, numită de Nicușor Dan în funcția de consilier de stat. Rolul pe care l-a avut în campania prezidenţială

20:19

Camera Deputaților, în calitate de for legislativ decizional, a respins, în 20 mai, cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis la Codul silvic, adoptând, cu 218 voturi „pentru”, 11 „abțineri” și 95 „împotrivă”, legea în forma inițială.

Deputații PNL au criticat noul Cod silvic, în schimb cei ai PSD au susținut legea.

La dezbateri, reprezentanții liberalilor au propus retrimiterea la comisie a reexaminării Codului silvic, pe motive procedurale, pentru că nu au fost lăsați să depună amendamente în Comisiile juridică, de agricultură și de mediu, conform regulamentului. Solicitarea PNL a fost respinsă, însă, vicepreședintele Comisiei juridice Ciprian Nica a spus că regulamentul prevede, că dacă este votată în comisii respingerea cererii de reexaminare, așa cum s-a întâmplat, nu se mai depun amendamente.

Deputații PNL au cerut adoptarea cererii de reexamniare a președintelui Iohannis la Codul silvic, iar UDMR și PSD au susținut legea în forma adoptată inițial.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe a spus, în dezbaterile generale, că forma în care este acum Codul silvic este „un atentat la siguranța națională”, arătând că PNL nu o susține, ci votează cererea de reexamniare a președintelui Iohannis la această lege. „Forma adoptată creează mari probleme sectorului silvic, nu susținem forma din comisii”, a spus Tinel Gheorghe.

Deputatul UDMR Attila Korodi a spus, însă, că acest Cod silvic oferă o protecție majoră pădurilor și rezolvă problemele legate de lipsa pazei pădurilor, de presiunea mare a monopolurilor din domeniu și din partea exportatorilor să ducă buștenii în afara țării.

Deputatul PSD Doina Pană, unul dintre inițiatorii Codului silvic, a spus că pădurea nu este o marfă și prevederile legate de limita de 30% impusă achiziționării de masă lemnoasă este absolute benefică și legală, în concordanță cu Constituția și reglementările UE.

Ea a susținut prevederea privind obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10%, arătând că sunt peste 500.000 de hectare fără amenajament.

Deputații au adoptat din nou forma inițială a Codului silvic.

Printre articolele prevăzute și care au stârnit dispute sunt și cele potrivit cărora un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate.

Alte prevederi adoptate se referă la instituirea obligativității întocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10%.

Cererea de reexaminare a fost respinsă anterior și de Senat.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea și completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Iohannis a precizat că motivul retrimiterii legii pentru modificarea și completarea Codului silvic la Parlament se referă la faptul că „unele dintre intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și să aibă un impact nedorit asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.