Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Cum se rezolvă subiectele date azi la română

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Subiectele de la limba română primite de elevi la prima proba scrisă de la evaluarea națională  au fost ușoare, spun profesorii de limba română consultați de gândul.

UPDATE. Ministerul Educației a publicat baremul la limba română

DESCARCĂ DE AICI BAREMUL pentru LIMBA ROMÂNĂ

„Este mai bine ca anul trecut. Nu este nimic interpretabil. Un copil care a învățat ar trebui să ia peste 9.50. La subiectele astea nu prea aveai unde să pierzi din neatenție”, a spus Carmen Stoica, profesoară de limba română.

La primul subiect, la subpunctul cu antonimele date, răspunsul era: pentru frumoasă antonimul era urâtă, pentru bucurie antonimul era tristețe, iar pentru venea –  pleca.

ULTIMA ORĂ Alertă în Republica Moldova după ce o dronă s-a prăbușit în țara vecină. Autoritățile raportează o explozie urmată de incendiu

16:04

ALERTĂ Scenariu în contextul crizei energetice. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20%. Avertismentul unui expert în energie

15:59

Rolul cratimei în secvența încât p-aci era putea fi explicat în mai multe feluri. „Aici, puteau scrie că rolul cratimei era eludarea unei vocale sau rostirea împreună a două cuvinte, sau că desparte două părți de vorbire. Puteau să spună mai multe variante”, a spus Carmen Stoica.

La cel de-al treilea subpunct de la primul subiect, care se referea la transcrierea cuvintelor care se referă la timpul acțiunii, acestea erau: a fost odată ca niciodată, a doua zi, spre seară, într-o zi.

La cel de-al patrulea subpunct, în care se cerea formularea a două idei principale/secundare, răspunsul era pentru ideea principală: „Împăratul avea în grădina sa un măr de aur”. Idei secundare puteau fi: „Pomul face roade, dar împăratul nu vede merele”, „Împăratul nu se bucură de roade”. „Aici nu mi se pare o idee foarte bună să scrie și idei principale și idei secundare. Ei aveau voie să scrie poate o propoziție principală, fie una secundară. Copiii vor scrie la întâmplare o propoziție principală, una secundară. Le putem combina în toate felurile posibile. Eu le-aș fi făcut pe amândouă principale”, a mai spus Carmen Stoica.

La  subpunctul cu prezentarea  semnificației secvenței date din text, profesoara spune că formularea nu este foarte clară.

„Copilul trebuia să urmărească faptul că împăratul este foarte supărat că nu se bucură de mere. Acolo există o ironie, dar nu știu dacă elevii au sesizat acest lucru. Adică, ar fi trebuit să spună probabil că îmăpăratul este foarte supărat că nu are mere. Aici există câteva expresii de care elevii s-ar putut lega, dar nu știu ce urmărește baremul”, a spus Carmen Stoica.

La redactarea compunerii de 150-200 de cuvinte, elevii ar fi putut pleca de la definiția basmului. „În definiția basmului ei au câteva trăsături de la care să plece: că relatează înâmplări fantastice – aici era un măr de aur care înflorea într-o singură zi. Au formulă introductivă. Cifra magică trei rezultă din faptul că aveau trei copii. Aici cred că depinde foarte mult de cum au așezat în pagină, dacă au scris corect ortografic”, a spus profesoara de română.

La cel de-al doilea subiect, data la care se sărbătorea ziua universală a iei este 24 iunie, iar numele tabloului pictat era: România Revoluționară. Numele autoarei este Oana Antonescu, iar titlul articolului este „Este ziua iei românești:piesa vestimentară care nu se demodează niciodată, în Adevărul.

La subpunctul cu menționarea părților de vorbire, „Românească”– era adjectiv propriu-zis, „se„ era pronume reflexiv, în este prepoziție simplă cu acuzativul, iar „garderobă” era substantiv comun.

La subpunctul cu precizarea funcțiilor sintactice ale cuvintelor, răspunsul era: patru era atribut adjectival, ia era subiect.

La cel de-al cincilea subpunct, propoziția principală era:„Ia poate fi purtată în orice sezon”. „Cea de-a doua propoziție, „pentru că niciodată nu va fi demodată” este propoziție circumstanțială de cauză”, consideră profesoara de română.

Construcția unei fraze care să cuprindă o propoziție subordonată completivă indirectă ar fi trebuit să cuprindă o formulă de felul „Mă gândesc care vine”, a mai spus profesoara. „Mă gândesc care a făcut- putea să fie formula. Aici putea să facă propoziții simple”, a spus Carmen Stoica.

La redactarea unei narațiuni în care să prezinte o întâmplare de la o sărbătoare, elevii trebuiau să imagineze o intrigă. „Trebuie să aibă o întâmplare, nu numai să povestească. Ar fi trebuit să aibă o intrigă, că se întâmple ceva în timpul sărbătorii respective. Să aibă o întâmplare care să schimbe cursul sărbătorii respective”, a mai spus Carmen Stoica.

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Ce au primit elevii

La primul subiect, elevii au primit un fragment din basmul „Lupul năzdrăvan și Făt-Frumos” pe baza căruia trebuia să rezolve cinci cerințe: să dea antonime pentru cuvintele „frumoasă” „bucurie” „venea”, să explice rolul unei cratime, să formuleze două idei ale textului și să explice semnificația unei secvențe.

De asemenea, pe baza aceluiași text, elevii de clasa a VIII-a aveau de redactat o compunere de 150-250 de cuvinte în care să argumenteze apartenența la specia basm a fragmentului dat spre analiză.

La subiectul al doilea, elevii au primit un text non-literar la prima vedere – articolul E ziua iei românești: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată”. Pe baza acestuia le-au capacitatea de a înțelege un text și le-au fost verificate cunoștințele de gramatică: au avut de analizat morfologic cuvintele „românească” și „garderobă” și sintactic cuvintele „patru”, „în” și „se” și „ia”. În plus, elevii au avut de identificat o propoziție principală și una secundară și de alcătuit o frază care să conțină o completivă indirectă introdusă prin pronumele relativ „care”.

A doua compunere au avut ca temă prezentarea unei întâmplări petrecute într-o zi de sărbătoare.   

Evaluare Națională 2015. Calendar

13 iunie – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

15-17 iunie – înscrierea la Evaluarea Națională

22 iunie – limba și literatura română – probă scrisă

23 iunie  – limba și literatura maternă – probă scrisă

24 iunie – matematica – probă scris

26 iunie – afișarea rezultatelor (până la ora 16)

26 iunie – depunerea contestațiilor (orele 16 – 20)

27 iunie-29 iunie – rezolvarea contestațiilor

30 iunie – afișarea rezultatelor finale după contestații

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Gândul publică toate informațiile despre Evaluare Națională 2015 – calendar, subiecte barem și Rezultate Evaluare Națională 2015.