Venezuela - petrolul cel de toate zilele

Citite, toate Constituțiile au ceva înălțător. Constituția lui Hugo Chavez din 1999, în vigoare și astăzi, sună ca un poem de Rafael Cadenas.

Articolul 1: „La RepÃºblica Bolivariana de Venezuela es irrevocablemente libre e independiente y fundamenta su patrimonio moral y sus valores de libertad, igualdad, justicia y paz internacional, en la doctrina de SimÃ³n BolÃvar, el Libertador”.

La Caracas, lângă Panteon (unde odihnesc rămășițele pământești ale Eroului Național și ale visului său confederativ, Statele Unite Latino-Americane), în El Cuartel de la Montana, se află sarcofagul „Președintelui Comandant” Hugo ChÃ¡vez, care a încercat să armonizeze ideologic naționalismul, marxismul și creștinismul, creând socialismul bolivarian.

Ar fi simplistă concluzia că tragedia de astăzi a Venezuelei este exclusiv rodul acestui socialism original, care în plan intern a luptat cu „monopolurile, speculațiile, camăta și frauda capitalismului”, iar în plan extern cu „imperialismul nord-american și european și colonialismul brutal israelian”. Lucrurile sunt mult mai complicate, Hogo ChÃ¡vez însuși fiind zămislirea unei lungi și frâmântate istorii caraibiene.

ULTIMA ORĂGeorge Simion reacționează după conferința de presă a lui Nicușor Dan: „România se apropie din ce în ce mai mult de regimurile dictatoriale”

16:20

George Simion reacționează după conferința de presă a lui Nicușor Dan: „România se apropie din ce în ce mai mult de regimurile dictatoriale”

EXCLUSIVMarius Tucă lansează bomba: Cred că îl eliberează pe Călin Georgescu înainte de mitingul din 14 noiembrie

16:11

Venezuela și-a oprit „tranziția de la un stat neoliberal eșuat la un stat al bunăstării dinamice” încă înainte ca Președintele Comandant să-și desemneze moștenitorul, în persoana lui NicolÃ¡s Maduro. Ce se întâmplă astăzi e și consecința „politicii redistributive socialiste” a lui ChÃ¡vez, când peste 60 la sută din bugetul de stat se vărsa în investiții sociale. „Dreptul sfânt la hrană”, înscris solemn in Constituție, a devenit, vorba unui mare scriitor latino-american, o „gară fără sat”, câtă vreme, agitându-se deasupra bogățiilor imense, devalorizate brusc, oamenii vânează porumbei.

Titlul acestui text calchiază aproape titlul unui tablou al lui Manuel Quintana Castillo – „PetrÃ³leo nuestro de cada dÃa”.

Țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume nu mai are pâine.

Bugetarii se mai duc la serviciu doar lunea și marțea, la granița cu Columbia ostilă se ridică averi fabuloase din contrabandă, între granițe foamea urlă ca un uragan, făcând din patria lui ChÃ¡vez un circ scufundat.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.