Americanii, sătui de minciunile de securitate ale Israelului

Motivul: o nouă așezare evreiască plantată în teritoriile ocupate din Cisiordania, dovadă în plus că, în ciuda declarațiilor, regimul Netanyahu nu dorește să revină la masa verde cu palestinienii.

Departamentul de Stat a condamnat, fără echivoc, noile demersuri împotriva păcii ale Israeluluii, cum a făcut-o în repetate rânduri președintele Obama. Însă declarațiile nu sunt suficiente, câtă vreme executivul de la Ierusalim continuă politica de colonizare, deghizând-o în cunoscutele minciuni referitoare la securitate.

„Dacă intenția guvernului israelian este de a împiedica un acord de pace cu palestinienii, acum sau în viitor, este cât pe ce să realizeze acest obiectiv. Săptămâna trecută a aprobat ridicarea unei noi așezări evreiești în Cisiordania, încă un pas în marșul ferm, sub comanda premierului Benjamin Netanyahu, de a construi pe terenul necesar creării unui stat palestinian”.

Oana Țoiu se laudă pe Facebook că a „acordat un interviu Financial Times”. În realitate, a dat o declarație și a fost citată spre finalul unui newsletter numit „UE ar trebui să se concentreze pe competitivitate și nu pe crize, spune Suedia”

20:14

UTILE Piureul de cartofi este mult mai cremos și mai gustos dacă adaugi un ingredient simplu

20:11

Problmatica acestor așezări e veche și a constituit mereu „centrul tensiunilor între administrațiile americane succesive  și Israel. Ultima decizie a fost insultătoare în mod deosebit,venind la câteva săptămâni după ce Statele Unite și Israel au încheiat un acord de apărare care garanta Israelului 38 de miliarde în ajutoare militare pentru următorii 10 ani. În cazul în care noile așezări ar fi fost cunoscute înainte, ar fi putut afecta negocierile”, susțin cei de la New York Times.

Destule voci – inclusiv în presa israeliană – au obiectat atunci că noul acord, date fiind ultimele acțiuni în forță ale Ierusalimului, nu e altceva decât o investiție uriașă în colonialismul israelian.

„Teoretic, ajutorul oferă Statelor Unite oportunitatea unui efect de levier asupra Israelului, dar diversele administrații au fost reticente în a-l exercita; primul președinte Bush a refuzat Israelului, în 1990, 400 de milioane de dolari (…). S-a presupus mai târziu că acesta a fost unul dintre factorii care i-au împiedicat realegerea”.

Conducerea editorială a New York Times – care și-a exprimat explicit sprijinul electoral pentru Hillary Clinton – îi propune președintelui Obama, pe ultima sută de metri a mandatului său, o măsură excepțională: sprijinirea unei noi Rezoluții în Consiliul de Securitate al ONU, menite să traseze „liniile directoare pentru un acord de pace care să acopere apecte precum securitatea Israelului, viitorul Ierusalimului, soarta refugiaților palestinieni și frontierele celor două state”. Greu de crezut că Obama se va aventura într-un astfel de demers, periclitând drumul doamnei Clinton spre Casa Albă.

Dacă „soarta refugiaților palestineni”, respectiv așa-numitul drept de întoarcere, rămâne o chestiune mai mult simbolică, refugiații palestinieni fiind la a patra generație, problema revenirii la frontierele internaționale de dinainte de 1967 e un deziderat pe care guvernul Netanyahu îl face imposibil, cu fiecare așezare înfiptă în inima teritoriului palestinian. Nemaivorbind de Ierusalim, din care Bibi nu e dispus să cedeze nici o piatră.