Dictator Castro. Fidel senzațional al comunismului și morții

Castro nu era un sărac. Era fiul unui plantator de zahăr. Dar a devenit prizonierul minții, ideologiei comuniste. Întâi, cu entuziasm. Erau anii 1950. Uniunea Sovietică reușise ideologic să se impună. Era văzută ca o reușită, ca un model în care egalitatea și libertatea au triumfat. Capitalismul omoară individul, comunismul îi redă libertatea. De fapt, în Soviete, ca și astăzi, triumfase întemnițarea/uciderea oricărei opoziții. În ziua de anul nou a lui 1959 Castro a promis că-și împarte bogăția cu săracii asupriți de dictatorul Fulgencio Batista.

Castro era credibil. Arăta și romantic. Răvășit, măsliniu la față, cu o barbă uriașă, o monstruoasă țigaretă în colțul gurii. Promitea. Era cavalerul care trecea printre săraci și promitea. Sănătate, educație, viață mai bună. Și era crezut. Și a devenit și șeful statului cubanez. Cubanezii au avut parte de blocuri de locuințe în care nevoile fiziologice se făceau într-o găleată. Apoi, educația comunistă a însemnat până și abolirea Crăciunului ca sărbătoare oficială.

RELIGIE Pelerinajul de Sfânta Parascheva 2026 începe pe 8 octombrie la Iași. Programul complet al slujbelor și procesiunilor

15:12

ULTIMA ORĂ Stegarul dac reținut pentru 24 de ore pentru că ar fi împins un jandarm

15:02

Nebunia sa, slugile unui sistem, securitatea, până în 2008 l-au ținut în frunte. A trăit cu iluzia comunismului său de bine. A cedat simbolic atunci puterea în favoarea fratelui Raul. Vă dați seama, Ceaușescu a dus utopia sa până în 1989. Castro a funcționat în gol încă douăzeci de ani. Cuba adevărată a trăit paralel cu iluziile lui Fidel. Havana devenise un fel de Disneyland marxist cu oameni reali. Vizita în Havana îți arată și acum supraviețuirea cruntă, locuirea vegetativă, o populație trăind în zvonuri, mitologii și vrăji, imoralitate și mașini imperialiste de anii 1960-1970. Este crud și fascinant. Sunt reclame la rom și țigarete pe străzile principale, dar în spatele acestora pândește tragedia unui comunism dus dincolo de orice rezistență umană. Cuba Disneyland? Sau lagăr de exterminare condus de un dictator amnezic, fără simțul măsurii. Cubanezii au tot fugit din Cuba lor, în riscante traversări în SUA. Până și nepoții lui Castro l-au părăsit pe Fidel. El a rămas anti-imperialist până la moarte. Puteți să vă faceți o idee mergând în zonele rurale ale României, cu blocuri care au toaleta în curte. Puteți să vă faceți o idee urmărindu-l pe Chávez al Venezuelei.

Moartea lui Castro face declarații complete despre o lume care a murit înainte ca însuși creatorul ei s-o părăsească. Moartea lui Castro face declarații complete despre viața în vremea holerei ideologice. Castro a murit în anul în care un imperialist i-a pus piciorul pe insulă. Președintele Obama.