Anunțul care va supăra din nou Rusia. SUA trimite și mai multe trupe în Romania

Generalul Ben Hodges, aflat în vizită în Polonia, a declarat că trupele americane vor sosi pe 6 ianuarie în portul german Bremerhaven, după care vor fi trimise imediat în România, Polonia și țările baltice.

Transferul va fi tratat ca un test despre „cât de rapid efectivele pot fi mutate din port în teren”, a explicat Ben Hodges.

„Sunt încrezător în acest semnal foarte puternic, mesajul că Statele Unite, alături de restul aliaților din NATO, sunt angajate în sensul acțiunilor de disuasiune”, a subliniat Hodges.

Generalul Ben Hodges a făcut aceste declarații după întâlnirea pe care a avut-o în Polonia cu Antoni Macierewicz, ministrul polonez al Apărării.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

SPORT Locul 9 pentru TRICOLORE la Mondialul de handbal feminin! Ce comparație se poate face cu edițiile precedente

23:25

Alianța Nord-Atlantică a decis în iulie consolidarea prezenței militare în Europa de Est, prin desfășurarea a mii de militari în România, Polonia și în țările baltice.

Cel puțin șapte state NATO vor contribui cu trupe și echipamente la efectivele Alianței Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimiși în Polonia, a declarat la sfârșitul lunii octombrie secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaționale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian și maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase națiuni au exprimat voința de a contribui la prezența în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim și aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și Statele Unite. Alți aliați analizează modalități de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniștrilor Apărării desfășurată la Bruxelles pe 27 octombrie. Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în aceeași zi, „Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securității aliaților din zona Mării Negre”. „Avioanele vor fi detașate de la unitatea Coningsby, aparținând Forțelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017”, preciza instituția.

Jens Stoltenberg reitera atunci că cei 4.000 de militari suplimentari din țările baltice și Polonia sunt o reacție moderată la decizia Rusiei de a menține circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei și relativ în apropierea frontierelor Alianței Nord-Atlantice.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susținuți de o forță de reacție rapidă formată din 40.000 de persoane. Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie și Canada, fiind staționate în Polonia, Lituania, Estonia și Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 și 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croația și Luxemburg. „Aceste contribuții vor fi o demonstrație clară a relațiilor transatlantice strânse”, a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianța Nord-Atlantică a aprobat în iulie planul de consolidare a prezenței militare în Europa de Est, prin desfășurarea a mii de militari în Polonia și în țările baltice. O structură multinațională NATO ar urma să fie staționată în România. În plus, Alianța a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia și elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România și Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF) și avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.