Marota „Kaliningrad”. Putin pune presiune pe NATO și face declarații contradictorii. Cum s-a ajuns de la „coexistența pașnică” la „atacuri împotriva centrelor decizionale din statele membre ale alianței chiar de la începutul conflictului”

După alegerile pentru Duma de Stat, Rusia s-a îndreptat spre o escaladare suplimentară. Săptămâna trecută, Vladimir Putin a amenințat că va folosi „toate forțele și mijloacele” aflate la dispoziția Rusiei dacă NATO ar amenința Kaliningradul. Prin declarații repetate despre o posibilă „operațiune militară” în zona Baltică, Moscova testează simultan limitele răbdării NATO. În același timp, pregătește societatea pentru o confruntare prelungită cu Occidentul.

Prin promovarea unei mentalități de „fortăreață asediată”, Kremlinul legitimează controale interne mai stricte și justifică costurile tot mai mari ale războiului, se arată într-o analiză publicată de New Eurasian Strategies Centre.

Gândul de Vreme Bucurați-vă de ultima zi de soare. De mâine vin ploile, vremea se răcește accentuat

09:43

FLASH NEWS SUA pregătesc prima execuție militară din ultimii 65 de ani. Trump a aprobat pedeapsa finală pentru autorul masacrului de la Fort Hood. Hegseth: „Va fi publică”

09:42

 Loading ...

În data de 1 octombrie, la reuniunea anuală a Clubului de Discuții Valdai – o platformă cheie pentru articularea viziunii Kremlinului asupra politicii internaționale – Vladimir Putin a declarat că Rusia dorește o coexistență pașnică cu Europa.

• Imediat după acesa început să lanseze amenințări.
• Putin a precizat că Moscova ar lua în considerare utilizarea arsenalului său nuclear dacă Kaliningradul ar fi în pericol.
• Remarcile au venit la o zi după ce Ministerul rus de Externe a trimis către NATO un document în care acuza Alianța că urmează un „curs periculos și nechibzuit” în Marea Baltică.

Rusia a amenințat cu „atacuri împotriva centrelor decizionale din statele membre ale alianței chiar de la începutul conflictului”.

Exclava Kaliningrad / Foto – Profimedia Images

Tensiuni la Marea Baltică

Această retorică urmează îndeaproape logica folosită în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina. Ideea unei „amenințări NATO la granițele Rusiei” a servit la justificarea unui atac preventiv.

Creșterea tensiunilor din jurul Balticii nu numai că ridică miza confruntării Rusiei cu NATO. Justifică și subordonarea tuturor domeniilor vieții interne nevoilor militare.

„Scopul este de a stimula mai multă îngrijorare în rândul publicului european cu privire la pericolele unui război mai amplu și de a descuraja sprijinul suplimentar pentru Ucraina. Exagerarea amenințărilor la adresa Kaliningradului este o modalitate convenabilă de a transmite societății ruse mesajul că patria este în pericol și le cere cetățenilor săi să se unească în jurul drapelului”, susține John Lough – șef al Departamentului de Politică Externă la New Eurasian Strategies Centre.

Proiectul de buget pentru perioada 2027–2029 oferă dovezi suplimentare ale pregătirilor pentru escaladarea continuă.

• Cheltuielile militare neplanificate pun presiune pe finanțele publice.
• Deficitul bugetar din acest an va ajunge la 3,2% din PIB – dublu față de nivelul stabilit prin lege.
• Într-o încercare de „consolidare fiscală” pentru anul viitor, guvernul a prevăzut în buget o creștere a cheltuielilor nominale cu doar 0,44%.

După luarea în considerare a inflației, totul echivalează cu o reducere directă în termeni reali.

Vladimir Putin | Foto – Mediafax

Un cadru bugetar nesustenabil în Rusia lui Putin

Prioritizarea cheltuielilor militare va duce la reduceri semnificative ale cheltuielilor civile. Ministerul Finanțelor va putea menține deficitul în parametrii planificați doar printr-o inflație ridicată și epuizarea completă a rezervelor fiscale rămase ale Trezoreriei.

„Cheltuielile pentru nevoi militare urmează să crească cu aproximativ 1,7-1,8 trilioane de ruble anul viitor. Vor ajunge la 6,9% din PIB.

• Cheltuielile pentru toate celelalte elemente bugetare vor trebui să scadă cu 8,7%.
• Cu o inflație de 4%, aceasta înseamnă o reducere pe termen real de 13% a cheltuielilor nemilitare.

O astfel de contracție accentuată a cererii guvernamentale va adânci, fără îndoială, recesiunea economică. Acest cadru bugetar pare extrem de nesustenabil.

Este rezonabil să ne așteptăm ca atât cheltuielile bugetare, cât și deficitul să depășească semnificativ nivelurile planificate anul viitor”, precizează Serghei Aleksașenko, șef al Departamentului de Economie la New Eurasian Strategies Centre.

Cresc cheltuielile militare ale Rusiei lui Putin / Foto – Mediafax

Moscova își va continua campania aeriană menită să afecteze economia ucraineană

Cea mai recentă rundă de escaladare rusească are loc pe fundalul ciclului politic intern din SUA. Kremlinul are la dispoziție trei luni înainte de preluarea mandatului de către noul Congres pentru a încerca să obțină cele mai favorabile condiții posibile pentru o soluționare a păcii în Ucraina, mediată de Donald Trump.

• La alegerile din noiembrie, republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și, eventual, și asupra Senatului.
• Acest lucru nu l-ar priva pe Trump de libertatea de acțiune în politica externă, dar ar putea complica semnificativ deciziile care necesită aprobarea sau finanțarea Congresului.
• Totodată, ar putea crește costul politic intern al ajungerii la acorduri cu Moscova.

În lunile următoare, Moscova își va continua campania aeriană menită să afecteze economia ucraineană. Speranța ar fi aceea că nevoia tot mai mare a Ucrainei de finanțare europeană va ridica semne de întrebare tot mai mari în cadrul UE cu privire la continuarea sprijinului pentru Kiev.

Kremlinul își pune, de asemenea, speranțele pe câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța din primăvara anului 2027 de către partidul lui Marine Le Pen.

Moscova își va continua campania aeriană menită să afecteze economia ucraineană / Foto – Mediafax

Kremlinul va trebui să găsească noi soluții

Aceste scenarii politice nu se pot materializa fără evoluții de pe câmpul de luptă care să favorizeze Rusia. Dar acest lucru ar necesita un aflux de personal militar nou.

• Modelul de recrutare militară din perioada 2022–2025, bazat pe plăți excepțional de mari către voluntari, și-a atins limitele.
• Se baza pe recrutarea celui mai puțin calificat personal la costuri enorme.
• Războiul modern de înaltă tehnologie necesită un alt tip de capital uman.

„Sistemul de recrutare a soldaților contractuali s-a bazat pe cote regionale și plăți mari pentru semnarea unui contract, nu doar pentru potențialii recruți, ci și pentru intermediarii care aduc candidați.

• A evoluat într-un sistem de selecție negativă. Inițial, cheltuielile mari pentru recrutare au permis asigurarea unui număr suficient de forță de muncă capabilă de luptă.
• Nu au fost provocate perturbări majore ale stabilității sociale.
• Vechiul sistem nu mai poate atinge niciunul dintre obiective.

Kremlinul va trebui să găsească noi soluții”, precizează și Ella Paneyakh, șefa Departamentului de Sociologie de la New Eurasian Strategies Centre.