Prima pagină » Știri politice » SURPRIZA din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri

SURPRIZA din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri

Cristina Andrei • Știri politice

Publicat: 11.08.2017, 19:50

SURPRIZA din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri

Galerie Foto 5

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Detalii pe Gândul.

Partidele politice din România sunt departe de a aplica „puterea exemplului” în ceea ce privește transparența financiară, acestea mergând mai degrabă pe lângă lege, cu tendința de a se eschiva de la obligațiile de publicare a bilanțurilor fiscale. De cele mai multe ori, formațiunile aleg să omită informații precum cuantumul donațiilor confidențiale, cuantumul total al donațiilor, suma globală a veniturilor și numele celor care au donat mai mult de 10 salarii minime la partid, demonstrează cel mai recent studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Mai mult, nu doar că formațiunile „omit” să aplice în totalitate legea, există situații în care acestea depun foarte târziu (în condițiile în care data limită este 30 aprilie a anului în curs) sau chiar deloc bilanțurile contabile pe pagina Ministerului de Finanțe. De exemplu, în 2014 PNL nu a transmis niciun fel de sinteză fiscală, iar PMP a făcut același lucru în 2015, pe când în anul electoral 2016 cele mai mari două partide din România, PNL și PSD, au publicat aceste rapoarte mai târziu față de data stabilită.

Nici pe pagina Autorității Electorale Permanente (AEP) informațiile referitoare la finanțarea activității partidelor nu sunt complete, mai ales că, potrivit cercetării IPP, site-ul are o organizare deficitară, lucru care face dificilă căutarea celor care au contribuit cu mai mult de 10 salarii minime la veniturile partidului, pentru că informațiile sunt deseori anonime. Tot în anul electoral 2016, de pildă, suma totală a donațiilor și veniturilor nu a fost publicată de PNL.

În plus, cercetarea demonstrează că „între raportările depuse la diverse instituții există dese contradicții, chiar între cifrele din bilanțul contabil și raportul transmis către AEP sau între raportarea publicată în Monitorul Oficial și raportarea trimisă către AEP ale acelorași entități politice”.

În acest context, veniturile anuale ale unui partid politic în România sunt, în medie, de 10.591.629 lei (aproximativ 2,35 milioane de euro). Cei mai mulți bani sunt aduși în anii electorali, atunci când contribuțiile stau sub semnul întrebării din cauza potențialelor „favoruri” care pot apărea, „la schimb”, în lipsa unei transparanțe totale din partea politicienilor.

În 2012, de exemplu, cele mai mari venituri au fost colectate de Uniunea Social Liberală (USL), respectiv de Partidul Democrat Liberal (PDL). Variațiile importante de venituri sunt în anul 2014 (alegeri europarlamentare și prezidențiale), dar și în anul 2016 (alegeri locale și parlamentare).

În ceea ce privește UDMR, însă, se remarcă o creștere constantă și vizibilă, astfel că Uniunea a înregistrat în 2016 cel mai mare venit din rândul partidelor politice parlamentare de astăzi: 27.603.324 lei (peste 6,1 milioane de euro), depășind chiar și partidul numărul 1 în România ca infrastructură, PSD, care vine abia pe locul doi, cu un venit total de 26.328.718 lei (aproximativ 5,85 milioane euro).

Studiul IPP consemnează că o explicație pentru această ierarhie ar putea fi „gradul de disciplină sporit al UDMR în a raporta veniturile încasate, spre deosebire de alte formațiuni care ar face orice numai să se eschiveze de la transparență„.

În ceea ce privește, însă, cheltuielile raportate de partidele politice, datele publicate arată că anii electorali au devenit din ce în ce mai „ieftini”, și asta pentru că, spre deosebire de 2012, suma totală a cheltuielilor în anul 2016 este una chiar mai mică de jumătate la principalele partide parlamentare.

Concret, în fiecare an un partid politic cheltuie, în medie, 12.017.455 lei (aproape 2,7 milioane euro), uneori variația veniturilor și cheltuielilor fiind foarte mare: în 2012 au fost cheltuiți, în medie, 25.269.669 lei, deși veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiți, în medie, 11.061.294 lei, deși veniturile au fost de 8.433.416 lei.

Potrivit Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, acestea au obligația de a raporta anual cheltuielile înregistrate, inclusiv cu publicarea în Monitorul Oficial a listei persoanelor fizice și juridice care au acordat donații mai mari de 10 salarii minime pe economie, a celei cu persoanele fizice și juridice cu împrumuturi mai mari de 100 de salarii – persoane și termenele de returnare ale acestora, listei donațiilor din partea organizațiilor internaționale la care partidul e afiliat (bunuri materiale necesare activității politice), dar și cea a veniturilor defalcate pe fiecare tip și cuantumul total al acestora.