Când duduitul economiei nu reușește să acopere zarva risipei

Aritmetica este simplă, se iau bani de la investiții, infrastructură și dezvoltare (citiți ministerele Dezvoltării Regionale, Transporturi, Fonduri Europene, Comunicații) și se mută la salarii (Administrație și Interne, Sănătate, Agricultură, Muncă, Finanțe, Justiție, SRI, Ministerul Public și Secretariatul General al Guvernului), la care se adaugă 247 de milioane de lei pentru IMM-uri și 1,7 miliarde de lei pentru Agricultură. Majorări de bugete apar și la Parlament, Administrația Prezidențială și, cum altfel, la serviciile de informații.

Sigur că toate acestea sunt însoțite de anunțul creșterii PIB cu 5,8%, peste estimarea Finanțelor de la construcția bugetului, de 5,2%.

Cum modul de cheltuire al banilor este clar, întrebarea pe care trebuie să o punem este dacă bugetul va putea fi alimentat pe măsura acestor creșteri, chiar și în condițiile unui spor al PIB peste așteptări. Să privim cifrele.

FLASH NEWS Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: „Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”

00:17

FLASH NEWS Coincidențe în serie. Doi procurori care candidează la șefia marilor parchete ar fi din aceeași localitate cu Mirabela Grădinaru

23:38

Anul 2017 a adus creșteri ale încasărilor la buget în fiecare lună, cu excepția lunii ianuarie, influențată de scăderea TVA de la 24% la 20% și de activitatea economică a lunii precedente. Primul semestru a înregistrat creșteri față de perioada similară a anului trecut cu 3,966 miliarde lei, în iulie înregistrându-se cea mai mare încasare la buget din istoria ANAF, de 21,77 miliarde de lei, urmare a creșterii eactivității economice a lunii iunie. .

În primele șapte luni ale anului avem o creștere a încasărilor de 5,9 miliarde lei, la un total de 122,933 miliarde lei, totul pe fondul scăderii TVA și a accizelor. ANAF a realizat încasări în luna mai în proporție de 99,41% (minus 94 milioane de lei), în iunie de 102,81% (plus 448 milioane lei) și în iulie de 101,61% (plus 336 milioane de lei).

Aritmetica și mai simplă decât cea de mai sus este că veniturile bugetului au fost în acest an în creștere, inclusiv în perioade în care s-a lăsat cu demiteri pentru, se spune, nerealizări, așa cum a fost a șefului ANAF Bogdan Stan, dar cheltuielile au fost chiar mai mari decât veniturile în creștere, iar aici nu am avut parte de nicio demitere.

Dacă Guvernul nu s-ar fi lansat în cheltuieli mult peste posibilități și ar fi mers în linie cu realizările anului trecut România pur și simplu nu ar fi avut deficit public. Să zicem că ideea deficitului ar fi de acceptat în condițiile în care cheltuielile ar fi reprezentat investiții; nu este așa, în șapte cazuri de rectficare pozitivă din zece anunțate de ministrul Finanțelor banii merg pe creșteri de salarii și pensii, inclusiv 181 de milioane de lei pentru salariarea personalului clerical.

În condițiile în care foamea de bani a bugetului se va manifesta permanent și în creștere, este de așteptat ca presiunea asupra mediului de afaceri să crească în mod dureros, fie prin măsuri legislative, luate chiar împotriva opiniei majorității – cazul split TVA este cel mai recent și la îndemână, fie prin controalele tot mai dese ale inspectorilor fiscului.

Iar duditul economiei nu va izbuti să acopere zarva risipei.