Pumnul lui Palada rupe nasul PSD-ului

Toată lumea se-ntreba, nerăbdătoare, când, Dumnezeu, vor fi lansate talk-show-fight-urile politice, deliciul alegătorului în democrații sud-americane și ex-sovietice.

Când vom performa, și noi, în proba aruncatului cu pantoful în fruntea speaker-ului – la conferințele de presă cu ștaif și cu bombeu – sau cu diverse alte substanțe, în principiu lichide, ținând cont că avem tradiție pe felie – vezi episodul „Cerneluri pentru obrazul președintelui (Constantinescu)” sau „O apă pentru ciocu-mic” (Marinescu vs Constantinescu)”.

Și, iată, visul românului pașnic s-a împlinit!

Am fost, în sfârșit, martorii încheierii sublimei „evoluții” a animalului politic autohton, începută cu „politicianus erectus” (1996 – senatorul Dide, de la tribuna Sălii Omnia: „Alo! Chemați salvarea că s-a dilit Vadim!”, la cel de „Neanderthal”, înarmat cu măciuca pumnului în gură (2017 – Mirel Palada către Goțiu: „jap, jap!”).

DISCURS De la München, Volodimir Zelenski critică fosta administrație Biden și pe Viktor Orbán: „Viktor e preocupat să-și mărească burta, nu armata”

15:04

ACTUALITATE Peste un milion de mașinării se pregătesc să ne ia slujbele grele. Când vor apărea primii roboți humanoizi și în fabricile din România

15:01

Ultimul din poveste, Palada, un sociolog cu viziuni electric-coercitive, scos din minți de interlocutorul Goțiu, în general, un „discipol” al lui Hypnos, l-a electrocutat, pur și simplu, pe acesta din urmă, în studioul unei televiziuni de știri, cu o lovitură demnă de „Moartea din Carpați și Caucaz”.

Singura care a avut de suferit, cu adevărat, în urma acestui episod violent a fost moderatoarea talk-show-ului, care mi s-a părut a fi protagonista unui film de Hitchcock, transmițându-ne nouă, spectatorilor, grozăvia comisă în afara cadrului, prin propriile ei trăiri de groază.

Așa ceva…

Dacă mai e cineva care se miră de evoluția lucrurilor, fie e fățarnic, fie e, definitiv, pierdut. M-ar fi mirat să fi fost altfel.

După ce aleșii neamului acesta (în general, o nație cu toți boii acasă) se jignesc și se porcăiesc în Parlament, se amenință în conferințe și la mitinguri, se înjură în guvern, se mutilează în administrația locală, se toarnă în Justiție, se spulberă în procese, era normal ca, prelungirile lor de caracter, comunicatorii, să înceapă să-și zboare dinții din gură pe la teveuri.

Nu e niciun fel de surpriză, ca pumnul osos al PSD-ului să înlocuiască, treptat, vorba/expresia/jignirea contondentă a „purtătorilor” de idei ai aceluiași PSD.

Între unii comunicatori acompaniați de vituperările și aroganțele lor agramat-violente și pumnul lui Mirel Palada este o tranziție absolut firească.

Între comportamentul liderilor alianței majoritare, față de colegii lor de partid, din guvern, din opoziție, de aiurea, și pumnul lui Palada este o conexiune absolut logică, și cu desăvârșire împotriva civilizației și a bunului simț.

Nu mi-e simpatic Goțiu/nu sunt avocatul lui, dar asta nu are absolut nicio relevanță atunci când vorbim despre civilizație, despre dialog și schimb de idei, despre dreptul la opinie, despre demnitate umană, despre desprinderea de primate.

Dacă nu ne-a mai rămas decât argumentul „politic” al pumnului, la televizor, mă întreb ce vor face, după asta, tot felul de frustrați violenți, în cătunele, satele și orașele lipsite de „vizibilitate”, ale acestei țării europene.

Până unde va merge impertinența politică, până la îndoctrinare și teroare?!

Dacă dezumanizarea lui Palada, citită, gând cu gând și stare cu stare, în spaimele și trăirile netrucate ale moderatoarei tv, va fi acceptată, fără consecințe, în spațiul politic, media, social, în general, din România, alterarea spiritului democratic din țara asta va fi cu adevărat, galopantă.

Ca o metastază…