Axa mitingurilor guvernamentale București – Budapesta – Varșovia

De sâmbătă însă, vom intra și într-un altfel de club: al protestelor organizate nu doar de opoziția politică, sindicate sau ong-uri, ci chiar de politicienii de la putere. Vă vine să credeți sau nu, România se alătură astfel Poloniei, Iranului, Rusiei, Ungariei sau Tunisiei. Sunt doar câteva exemple din ultimii ani. Toate au o notă comună – sunt organizate de liderii Puterii la scurt timp după alte proteste ale Opoziției (și nu doar politică).

Cazul Poloniei din decembrie 2015 seamănă, poate, cel mai mult cu ce se va întâmpla la București în zilele următoare. După un scandal politic între Putere și Opoziție pe subiectul numirii de către Președinte (apropiat al puterii parlamentare) a unor noi judecători la Curtea Constituțională și la scurt timp după un mare protest antiguvernamental, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Varșovia pentru a susține conservatorii de la Putere și, implicit, pe președintele Andrzej Duda.

REACȚIE Cătălin Predoiu compară alegerile anticipate cu scufundarea Titanicului: „Ar folosi celor care nu ne doresc binele”

10:03

FLASH NEWS Incident grav de securitate cibernetică în Canada. Agenți AI au încercat să spargă un sistem al Guvernului de la Ottawa. Ce au descoperit autoritățile

09:34

Mesajul principal al liderului de la putere, Jaroslaw Kaczynski, către mulțimea venită la protest în semn de sprijin, era: „am câștigat alegerile, dar nu avem dreptul de a stabili legi și de a remodela Polonia.”

În martie 2018, cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, un alt lider regional – Viktor Orban, se adresa zecilor de mii de susținători strânși în fața Parlamentului și fluturând steagul Ungariei, cu mesaje împotriva imigranților, a politicii deschise susținute de Bruxelles și, bineînțeles, împotriva forțelor oculte conduse de George Soros. Suporteri ai partidului Fidesz au purtat bannere cu sloganul „Ungaria protejează Europa” și „Suntem alături de tine, Viktor”

„Dacă Polonia este puternică, nici Ungaria nu poate fi pierdută„, spunea Viktor Orban.

Revenind la ce se va întâmpla în București. Pe 4 iunie, președintele PSD Liviu Dragnea anunța de la Parlament, după o reuniune a Comitetului Executiv Național, organizarea unui „miting împotriva abuzurilor care se întâmplă în România de mult timp, împotriva faptului că democrația și statul de drept sunt puse serios sub semnul întrebării.”

Motivația acestui miting – „îi așteptăm pe toți cei care doresc să trăiască într-o țară liberă, într-o țară în care să nu mai fie instituții aflate sub o teroare, într-o țară în care din cauza sau datorită unei propagande toxice uriașe se pune problema ca o structură nelegitimă, obscură, subterană să paraziteze instituțiile statului, să paraziteze deciziile și să influențeze într-un mod ocult decizii importante (…).”

După cum bine ne putem aduce aminte, acest ultim miting ce va fi organizat sâmbătă, sub stindardul „împotriva abuzurilor”, a fost precedat de alte posibile manifestări: pentru susținerea lui Liviu Dragnea în noiembrie 2017, pentru sprijinirea familiei tradiționale în aprilie 2018 și pentru susținerea guvernului Dăncilă la sfârșitul lunii trecute. Toate, rămase la stadiul de proiect.

Ceea ce ne arată că,

(1) nu tema mitingului este importantă pentru actuala coaliție guvernamentală ci, exact ca în țările enumerate mai sus, manifestările au mai degrabă rol de contorizare a susținerii populare și

(2) că politicienii români aflați la guvernare împrumută, de la colegii lor europeni (mai bine zis anti-europeni, prin discursurile și politicile dorite și puse în aplicare în ultimii ani) tehnici prin care să arate Europei și Statelor Unite, faptul că protestele anti-guvernamentale reprezinta doar una din vocile societății. O voce cu care, culmea, împarte și una dintre marile îngrijorări – „democrația și statul de drept sunt puse serios sub semnul întrebării„.

Rămâne de văzut, cum și în ce mod presa internațională va aborda evenimentul de sâmbătă seara. Diferența între 10 mii – 100 de mii și 1 milion de participanți e importantă. Aceasta va cântări suficient pe plan intern în continuarea politicii guvernamentale și parlamentare a coaliției PSD-ALDE din lunile următoare, în jocul deja început al campaniilor electorale din mai și noiembrie 2019 și,colateral, în cheltuirea unor sume importante din bani publici pentru manifestările de celebrare a 100 de ani de la unificarea României. Plus, alte câteva posibile evenimente cu impact în rândul electoratului: referendumul pentru suspendarea Președintelui, înlocuirea L.C. Kövesi de la conducerea DNA, referendumul susținut de Coaliția pentru Familie.

Pe plan extern, evenimentul de sâmbătă seară reprezintă și un act de forță al actualei majorități față de suspiciunea și îngrijorarea din ce în ce mai pronunțate ale liderilor europeni, enunțate în dese rânduri în ultimul timp, referitor la modul de guvernare din România.  Actualii lideri – Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Theodor Meleșcanu și C.Popescu Tăriceanu – au nevoie de o legitimitate susținută de electoratul intern pentru a deschide ușile oficialilor europeni și americani.

În funcție de ce se va întâmpla sâmbătă seara, vom ști și în ce direcție va merge România cel puțin în următoarele 6 luni.

Paul Chioveanu activează din 2004 în sectorul ONG. Licențiat în științe politice și relații internaționale, are expertiză pe zona de bună guvernare, drepturile omului și comunicare publică. Când nu scrie opinii, Paul pune întrebări și editează audio podcast-urile Telegraful, ipoteze în căști.