Paștele, sărbătoarea creștină a bucuriei Învierii lui Iisus Hristos

De Paște, spun preoții, nimeni nu trebuie să fie trist, bucuria fiind sentimentul care trebuie să predomine.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere”, dar și din termenul egiptean cu același înțeles „paseh”.

De obicei, Lumina Sfântă de la Ierusalim este adusă sâmbătă seara, cu un avion special, la Aeroportul „Henri Coandă” București.

„Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara zilei de sâmbătă, 27 aprilie 2019, o delegație a Patriarhiei Române, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special. Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere (orele 24.00) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel clerului și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală”, a transmis Patriarhia Română, printr-un comunicat de presă, miercuri.

FLASH NEWS Reacția vehementă a MAE după ce Rusia a atacat România din cauza achiziției Portului Giurgiulești: „Propagandă stalinistă”

20:12

AUTO 3 din 10 vehicule din România circulă fără RCA valabil. Șoferii neasigurați provoacă daune de zeci de milioane de lei

20:12

Potrivit sursei citate, protoieriile din Arhiepiscopia Bucureștilor și celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegați la Aeroportul „Henri Coandă” din București (salonul oficial), în seara zilei de 27 aprilie, în jurul orei 18.30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interior. Învierea Mântuitorului este însă proclamată în afara bisericii, pentru că, spun preoții, ea vizează toți credincioșii.

La miezul nopții, preotul iese din biserică și cheamă credincioșii cu îndemnul „Veniți de luați Lumină!”. În multe locuri, lumina este împărțită credincioșilor împreună cu bucățele de pâine stropite cu vin, denumite Paști.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.

Credincioșii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură și alte preparate de Paște, pe care preoții le sfințesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfințite vor putea fi mâncate.

Tot de Paște, credincioșii aprind lumânări pe mormintele celor dragi și duc acolo bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.

Duminică spre prânz, credincioșii sunt așteptați la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numește Săptămâna Luminată, în care nu se mai postește. Conform tradiției, în Sâmbăta Mare și în zilele de Paște (duminică, luni și marți), nu se spală rufe, acest obicei fiind menținut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.

Data sărbătoririi Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele este sărbătorit în duminica imediat următoare primei luni pline de după echinocțiul de primăvară.