„Țărușii-s puși, e scena gata”

Când aud cuvântul „pact”, mă cuprinde un fior faustian. L-am auzit astăzi din gura președintelui Iohannis: „În consecință, pentru a valorifica cum se cuvine acest vot și consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord național pentru consolidarea parcursului european al României. Sau, dacă vreți altfel, un pact politic pentru România europeană”. Un pact cu cine? Cu PSD?

Se anunță vremuri extravagante.

N-am în minte decât tirada directorului de teatru din primul prolog la  Faustul lui Goethe (traducerea Lucian Blaga):

REACȚIE Adrian Toni Neacșu cere explicații publice de la CCR după întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan: „S-a întâlnit pe ascuns cu reclamanții”

20:41

ENERGIE Bușoi: România are rezerve de cărbune pentru Rovinari. Importurile pot acoperi deficitul, dar sunt de 2-2,5 ori mai scumpe

20:29

„(…) Dați-mi sfat,

Ce-i de făcut prin țările acestea.

Mulțimei vrem pe plac să-i fim,

Îndeosebi fiindcă ea trăiește

Și în același timp ne lasă să trăim

Și noi. Țărușii-s puși, e scena gata.

Și fiecare-o sărbătoare speră.

Iată-i pe toți acuma din sprâncene ridicând,

Cu nerăbdare un spectacol așteptând.

Știu ce-ar dori norodul să asculte,

Perplex ca astăzi însă n-am fost niciodat’!

Cu bunătăți norodul n-a fost răsfățat,

Dar a citit grozav de multe.

Cum o aducem, ca mai nou oleacă

Să pară totul, plin de tâlc, dar să și placă?

E-nvederat că-mi face mare bucurie

Să văd mulțimea cum o ia către baracă,

Înghesuindu-se și dând din coate

Să-și taie drum prin poarta-ngustă.

E-nvederat că-mi face mare bucurie

Să văd că încă-n plină zi, la ora patru,

Mulțimea-și face loc spre casierie,

Și că se-ncaieră pentru-un bilet pe mine

Ca-n timp de foamete pentru o pâne”.

Foto: Theater-chemnitz.de/Dieter Wuschanski