Calitatea vieții din România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană: Care sunt țările unde se trăiește cel mai bine

Potrivit studiului, România coboară o poziție față de anul trecut și se regăsește, conform scorului înregistrat, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Bulgaria și Mauritius.

Analiza dedicată României din cadrul studiului subliniază punctele slabe și punctele forte ale țării noastre în comparație cu alte 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Coordonatele la care România a obținut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă și de salubritate (locul 83), sănătatea și bunăstarea (locul 74) și accesul la educație de bază (locul 73). Printre coordonatele la care țara noastră a obținut cel mai bun punctaj se află siguranța personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana și îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).

În 2019, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Elveția, iar pe ultimele, Ciad, Sudanul de Sud și Republica Centrafricană.

ACTUALITATE 16 Aprilie, calendarul zilei: Anya Taylor-Joy împlinește 30 de ani. Apare „Caritas”, cea mai mare schemă piramidală din România

07:15

TEHNOLOGIE Hackerii vizează persoanele care caută aceste opt cuvinte pe Google

07:00

Totodată, statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții. Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (21), fiind urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32), Polonia (33), Slovacia (35), Letonia (36), Croația (38), Ungaria (39), Bulgaria (43) și România (45).

137 din cele 149 de țări cuprinse în analiză au cunoscut o îmbunătățire privind calitatea vieții și bunăstarea socială în perioada 2014-2019, deși nu există a evoluție unitară a celor 12 coordonate evaluate, notează studiul.

Conform sursei precizate, indicele global cumulat raportat la populație a crescut de la 62,16 din 100 în 2014, la 64,47 în 2019.

De asemenea, din 2014 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătățit la nivel global sunt accesul la informații și comunicații, accesul la educație avansată, apă și salubritate, adăpost, nutriție și servicii medicale de bază, calitatea mediului, libertate și alegeri personale și sănătate și bunăstare.

Nivelul global al drepturilor personale a scăzut de-a lungul celor șase ani analizați cu 4,17 puncte, în urma evoluției sale negative în 77 de țări din cele 149 din clasament. Printre cele mai stabile coordonate se află incluziunea socială, accesul la cunoștințe de bază și siguranța personală, iar printre țările care au înregistrat cel mai mare declin privind indicele de progres social se numără Statele Unite ale Americii, Nicaragua, Sudanul de Sud și Brazilia.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.

„În ciuda unei creșteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creșterii puterii de cumpărare și a scăderii șomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o ușoară scădere a indicelui privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educație de bază, apa și salubritatea, devine evident și din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiții care generează dezvoltare economică și implicit creșterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova, conform studiului precizat.