„Cine a declarat că a găsit în Abu Amar un prieten nu-i poate face morală celui care se întâlneşte cu Abu Mazen”

Normalitatea a ajuns şi în Israel slogan electoral.  

Bietul Mahmud Abbas (Abu Mazen, pentru vecini)! Bătrânul şef al Autorităţii Palestiniene (85 de ani) capătă tot mai mult tragismul unui personaj shakespearian.

Ieri a vorbit în faţa Consiliului de Securitate al ONU, fluturând harta propusă de Acordul Secolului:

„Cine dintre voi ar accepta un astfel de stat?”. A rostit – răspicat – şi cuvântul „apartheid”. Faptul că Ierusalimul de Est, a spus, nu va face parte din viitorul stat palestinian, e destul ca planul american să fie respins.

Unii comentatori l-au criticat că n-a cerut un vot în Consiliu. Nu l-a cerut, fiindcă nu l-ar fi obţinut. Fiecare dintre cei cinci membri permanenţi, începând cu America, are drept de veto.

EXTERNE O greșeală a unei companii aeriene i-a costat pe doi elvețieni circa 2.500 de euro: cum s-a întâmplat totul

21:36

ULTIMA ORĂ Daniel David, primele explicații după demisie: „Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale”

21:34

După discursul din plenul Consiliul de Securitate, Abu Mazen a susţinut o conferinţă de presă în tandem cu Ehud Olmert (fostul premier israelian, care o ispăşit o pedeapsă cu puşcăria pentru corupţie). Evenimentul a fost mediat de Nick Kaufman, acelaşi avocat de arbitraj internaţional care a facilitat, zilele trecute, întâlnirea dintre premierul Israelului şi generalul sudanez Abdel-Fattah Burhan, în Uganda.

Evident, Bibi a luat foc şi a profitat ca să îl atace pe… Benny Gantz, co-liderul Kahol Lavan, acuzându-l că e consiliat de Olmert.

Azi-dimineață, într-un interviu acordat din New York Canalului 13 israelian, Olmert l-a făcut pe Netanyahu „instigator” şi „mincinos”.  A ţinut să sublinieze: „Cine a declarat că a găsit în Abu Amar (Yasser Arafat, n,m.) un prieten nu-i poate face morală celui care se întâlneşte cu Abu Mazen”. (Referinţă la declaraţia comună a lui Netanyahu, aflat la începutul primului său mandat, şi Arafat, desfăşurată în Gaza, în septembrie 1996).

Ehud Olmert a explicat relaţia cu Abbas, veche de 12 ani, şi convingerea sa că liderul palestinian e de partea bună a istoriei, implicat în lupta împotriva terorismului. (Câtă vreme terorismul nu e încă definit şi nu sunt semne că ar putea fi prea curând, termenul e folosit în toate direcţiile şi de către toate taberele).

A negat vehement că ar fi consilierul lui Gantz, dar s-ar bucura ca acesta să ajungă prim ministru, fiindcă Israelul trebuie să devină o „ţară normală” (o sintagmă electorală foarte la modă, dar pe care nimeni nu se osteneşte s-o explice). Dar a recunoscut că parte dintre consilierii săi sunt şi consilierii co-liderului Kahol Lavan. Apoi, Olmert s-a lansat într-o critică virulentă, solid argumentată, a Acordului propus de americani.

Gestul fostului premier (2006-2009) şi fostului primar al Ierusalimului (1993-2003) de a se coaliza cu Mahmud Abbas e însă criticat de la stânga la dreapta scenei politice israeliene.

Să nu uităm că Israelul e în plină campanie – mai sunt 19 zile până la alegeri – iar Regele Bibi e un artist în a jongla cu sentimentele electoratului.

Sursă FOTO: pbs.twimg.com