Virusul care a ucis 46.000 de români. Gripa din iarna lui ’35 a secerat copiii și tinerii

În iarna lui 1935, epidemia de gripă a secerat până la 46.000 de români, în marea lor majoritate copii și tineri. A fost printre cele mai grave epidemii din istorie, asta dacă nu ne raportăm la 1918, însă datele oficiale de atunci lipsesc cu desăvărșire.

„Epidemia de gripă din România din iarna 1934 – 1935, cea mai gravă după cea din 1918, pentru care însă nu există cifre precise, a cuprins întreaga ţară într-o săptămână. A durat 4 luni, a îmbolnăvit aproape 240.000 de români şi a omorât peste 46.000, în special copii şi tineri, mai mult bărbaţi decât femei şi într-o proporţie mai mare în mediul rural decât în cel urban”, afirmă istoricul Adrian Cioflâncă pentru adevărul.ro.

Despre ce s-a întâmplat atunci știm dintr-un studiu publicat în „Buletinul Eugenic şi Biopolitic”, editat de Subsecţia Eugenică şi Biopolitică a „ASTREI” şi Institutul de Igienă şi Igienă Socială. În fapt, o revistă de specialitate care a relatat pe larg despre studiul realizat de medicii Petru Râmneţeanu şi Ilie Ardeleanu.

ULTIMA ORĂ Peste 200 de susținători ai lui Călin Georgescu încă scandează în fața arestului central. „Arestați-ne pe toți!”. Ce mesaje continuă să se audă din mulțime

22:27

EMISIUNI Marius Tucă Show începe miercuri, 30 septembrie, de la ora 19.00, live pe Gândul. Invitată: Viorica Dăncilă

22:00

Gripa din ’35 a intrat în țară prin Dobrogea și a fost adusă de marinarii veniți din America.

Primele cazuri au apărut în decembrie 1934, în Constanța. Iată ce au notat în studiul lor medicii Petru Râmneţeanu şi Ilie Ardeleanu: „Invaziunea gripei din 1935 a fost destul de rapidă, în timp de o săptămână, de la 16-23 ianuarie a cuprins întraga ţară. Epidemia a apărut întâi în municipii, în aglomeraţiuni mari deci. Aici şi-a format nucleele iniţiale, de unde iradiind în mediul rural, au derivat focarele secundare. În săptămâna de la 16-23 ianuarie, morbiditatea în mediul urban a fost de 624,6 la 100.000 de loc., pe când în cel rural a fost de numai 290,4. Epidemia a avut maximum de frecvenţă, după o simplă inspecţie a proporţiilor, între 1-23 februarie, iar ziua mediană a avut-o în 14 februarie, ceea ce înseamnă că extensiunea până a ajunge la apogeu a avut nevoie de o săptămână, adică de intervalul de la 24-31 ianuarie”.

Oficial, la nivelul întregii țări s-au raportat 239.613 cazuri şi peste 46.000 de victime, cele mai multe în mediul rural. În jur de 24.000 de persoane, mai bine de jumătate dintre decedați, au fost copiii cu vârsta de până în 9 ani; între 1 și 4 ani au murit atunci 13.340 de copii!

„Caracteristica principală a epidemiei a fost că a avut mortalitatea maximă atât prin gripă, cât şi prin intermediul altor cauze de deces, influenţate de gripă, mai ales în grupa de copii sub 1 an şi în cea de la 1 la 4 ani. Grupele de vârstă formate de ceilalţi copii, de adolescenţi şi de adulţii tineri au dat mortalităţi reduse, puţin deasupra celor obişnuite”, se mai arată în studiul epidemiologic realizat atunci.