COVID-19. Analiză INSP: Bolile cardiovasculare, cea mai mare probabilitate de a duce la deces. Afecțiunile cele mai periculoase diferă în funcție de sexul celor infectați

O analiză epidemiologică elaborată de responsabilii Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, bazată pe date oficiale intermediare din fișele pacienților confirmați cu COVID-19, inclusiv decedați ca urmare a infecției, arată că bolile cardiovasculare au avut o probabilitate de aproape 3 ori mai mare de evolutie catre deces, comparativ cu cele la care aceste afectiuni au lipsit. Pe de altă parte, clasamentul celor mai periculoase afecțiuni diferă în funcție de sex. Sarcina este menționată ca posibil factor de risc dar nu introdusă în analiză pentru că nu a fost raportat niciun deces la gravide, potrivit documentului oficial.

Bolile cardiovasculare au avut cea mai mare probabilitate, de 2,89 ori mai mare, de evoluție către deces, per ansamblu, la ambele sexe, comparativ cu cele la care aceste afecțiuni au lipsit, arată analiza dată publicității marți de INSP.

FLASH NEWS Radu Oprea reacționează la declarațiile Oanei Gheorghiu privind „cearta” din coaliție. Ce îi reproșează vicepremierului

16:31

NEWS ALERT Yulia Sviridenko va demisiona din funcția de prim-ministru al Ucrainei

16:30

Analiza orientativă elaborată de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) are ca sursă de date 11.790 de fișe de supraveghere ale cazurilor confirmate cu COVID-19, completate de spitale și DSP, cu sprijinul CRSP, finalizate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și accesate de CNSCBT la data de 23 mai 2020, ora 09.00, potrivit documentului CNSCBT.

Cele 11.790 de cazuri reprezintă 66% din totalul celor introduse în aplicația corona-forms până la aceeași dată.

Numărul de decese cu COVID-19 la care se refera analiza a fost de 842 și reprezintă 72% din totalul celor introduse în aplicație la acea dată.

Institutul Național de Sănătate Publică singura instituție abilitată să colecteze și să raporteze datele oficiale Ministerului Sănătății și altor autorități naționale și internaționale, în plus, stabileste prioritățile pentru activitatea de testare și avizează propunerile primite de la coordonatorii regionali care au obligația raportării necesarului de creștere a capacităților de testare, justificat pe baza numărului de cazuri și/sau apariția de focare în regiunea coordonată.

S-a estimat puterea asocierii între posibilii factori de risc și deces

„Analiza factorilor de risc pentru deces a fost realizată prin regresie logistică multivariată, estimându-se puterea asocierii între posibilii factori de risc și deces la cele 842 cazuri decedate, comparativ cu grupul de pacienți care au rămas în viață”, se precizează în document.

Pentru bolile cardiovasculare a fost înregistrată cea mai mare valoare a acestui indicator, Odds Ratio, de 2,89, comparativ cu a celorlalți factori de risc identificați. În ordine descrescătoare, pentru ambele sexe, aceștia au fost bolile renale cronice (2,69), diabetul (2,29), cancerul (2,18), bolile pulmonare cronice (1,98), bolile hepatice cronice, sexul masculin si bolile neurologice si neuromusculare.

Același clasament s-a menținut, cu mici variații valorice, în situația în care au fost cumulate în analiză cancerul cu alte imunodeficiente, respectiv obezitatea cu obezitatea morbidă (cele două din urmă nu au fost evidentiațe ca factori de risc pentru deces la cazurile confirmate cu COVID-19), arată analiza CNSCBT.

Bolile renale cronice, cel mai semnificativ factor de risc la femei

Pe de altă parte, clasamentul afecțiunilor cu cea mai mare probabilitate de a duce la deces diferă dacă sunt defalcate în funcție de sexul celor infectați cu COVID-19.

Din cele 6.526 persoane de sex feminin confirmate cu COVID-19 incluse în analiză, cele pentru care au fost mentionate boli renale cronice au avut o probabilitate de 4,38 ori mai mare de evoluție către deces, comparativ cu cele la care aceste afecțiuni au lipsit, arată documentul CNSCBT.

În top urmează bolile cardiovasculare (2,7) și diabetul (2,46).

„Sarcina a fost menționată ca posibil factor de risc la persoane de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 14 și 42 de ani. Aceasta nu a fost, însa, introdusă în analiză, pe lângă ceilalți posibili factori de risc, pentru că nu a fost raportat niciun deces la gravide”, se menționează în document.

Cancerul, cea mai periculoasă comorbiditate pentru bărbați

În cazul bărbaților, din cele 5.261 persoane de sex masculin confirmate cu COVID-19 incluse în analiză, cele pentru care au fost menționate cancerul și/sau alte imunodeficiențe au avut o probabilitate de 3,25 ori mai mare de evoluție catre deces, comparativ cu cele la care aceste afecțiuni au lipsit, arată analiza CNSCBT.

Următorii factori de risc, în ordine descrescatoare a valorii Odds Ratio, au fost bolile cardiovasculare (3,04), diabetul (2,2), bolile pulmonare cronice (2,14), bolile hepatice cronice (2,02), bolile renale cronice (1,91) și cele neurologice și neuromusculare (1,5), arată documentul Analiza epidemiologica factori de risc deces cu COVID-19.

91.5% din toți cei decedați, cel puțin o comorbiditate asociată

Un al doilea document publicat de CNSCBT marți, „COVID 19 Raport saptamanal de supraveghere”, care include date raportate pâna la data de 7 iunie, arată că 91.5% din toți cei decedați aveau cel puțin o comorbiditate asociată.

La acea dată erau 20.605 de cazuri confirmate și 1.334 decese.

Cele mai numeroase au fost afecțiunile cardiovasculare, în cazul a  843 de decese, respectiv 63,2%. Urmează diabetul (402 – 30,1%), afectiuni neurologice (281 – 21,1%), afecțiuni renale (265 – 19,9%),  afecțiuni pulmonare (237 – 17.8%), obezitate (209 – 15.7%) și neoplasm (152 – 11.4%).

Potrivit raportului, în saptamana 1 – 7 iunie, 47.5% din totalul cazurilor s-au înregistrat în București, Suceava, Brașov, Vrancea și Iași. 43.4% din totalul deceselor au fost înregistrate în Suceava, Bistrița-Năsăud, Tulcea, Iași și București.

1 din 7 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical, respectiv 2.909 de persoane (14,1%).

76.8% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 59% din decese au fost la bărbați.

Judetul Caraș-Severin nu a înregistrat niciun caz confirmat în ultimele 14 zile, până la data menționată.

Conform raportării de marți a Grupului de Comunicare strategică, 112 cazuri au fost confirmate în ultimele 24 de ore, iar bilanțul național a ajuns la 20.749 de infecții cu COVID-19.

Responsabilii au anunțat, marți, opt noi decese din cauza coronavirusului, astfel că bilanțul a ajuns la 1.353.