Adevărul din spatele deciziei CCR și efectele negative pe termen lung în criza coronavirusului din România (ANALIZĂ)

Miercuri, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei din 25 iunie prin care a declarat neconstituționale instituirea carantinei și internarea obligatorie în timpul epidemiei de coronavirus prin ordin de ministru. Potrivit judecătorilor CCR, măsurile luate de guvernul Orban sunt ”lipsite de claritate şi previzibilitate” și au ”un caracter incert şi dificil de anticipat”. Totodată, CCR arată, în motivare, că nu sunt oferite garanții în ceea ce privește ”respectarea unor drepturi și libertăți fundamentale”. 

GÂNDUL.RO vă prezintă, în exclusivitate, și alte informații referitoare la acest ”război” declanșat între instituțiile statului, cu atât mai mult cu cât judecătorii CCR au decis că ordinul de ministru prin care au au fost stabilite condițiile caratinării, în contextul crizei medicale induse de noul coronavirus, este ”neconstituțional”.

REACȚIE Reforma salarizării, contestată de sindicatul din Guvern din cauza raportărilor incomplete și a centralizărilor eronate

14:35

VIDEO Scandal la audierea Oanei Gheorghiu. Replici acide între Alexandru Rogobete și Emanuel Ungureanu: ”Nu sunteți avocatul nimănui”/ ”Nu fiți mitocan”

14:33

Motivarea CCR se materializează, practic, printr-un reproș public adus autorităților și Ministerului Sănătății, pornindu-se de la faptul că instituirea carantinei și a internării obligatorii pentru prevenirea unor boli contagioase nu s-a făcut prin stabilirea condițiillor și a limitele în care se poate acționa – în sensul restrângerii unor drepturi fundamentale – fără să ofere garanții de protecție a cetățenilor față de o eventuală ”aplicare ilegală, discreționară și abuzivă a acestor măsuri”.

”Curtea aminteşte că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat”

Curtea Constituțională a României

”Or, dând în sarcina ministrului de resort completarea reglementării referitoare la condiţiile în care persoanele cu boli transmisibile sunt obligate să declare, să urmeze tratament sau să fie internate, precum şi libertatea de a modifica oricând şi fără a respecta anumite limite aceste reglementări, dispoziţiile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.95/2006 dobândesc un caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat”, transmite CCR.

Avocatul Poporului: ”Se aduce atingere principiului separației puterilor în stat”

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la câteva articole din legea privind starea de alertă, adică Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

„Intervenția Parlamentului asupra unui act al Guvernului, emis în aplicarea unei legi, aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, consideră Avocatul Poporului.

La motive de neconstituționalitate, Avocatul Poporului enumeră:

• încălcarea principiului separației puterilor în stat;
• adăugarea la textele constituționale privind controlul parlamentar asupra activității guvernului, prin nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile parlamentului cu guvernul;
• lipsa de previzibilitate și claritate a unor prevederi referitoare la constarea contravențiilor.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, întrucât prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separației puterilor în stat, „deoarece o asemenea intervenție a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituțională.”

România traversează o perioadă critică, din punct de vedere medical, iar momentele din care se compune realitatea socială sunt caracterizate de o polaritate demnă mai curând de o stare de război. Scopul este victoria împotriva unui dușman versatil și insidios, care se dovedește adesea a fi infiltrat în tabăra noastră. Dacă ne îndepărtăm de sofisticăriile supra-intelectualizate căutând răspunsuri, găsim în amintire un proverb care e depozitarul unei concluzii care transcende secolele: prietenul la nevoie se cunoaște.

Sunt căutate, cu asiduitate, răspunsuri logice la întrebări firești, umane, care să ajute la construcția unor strategii viabile pentru lupta cu dușmani variați ai societății românești. Amenințările sunt concrete și produc pagube cuantificabile atât în procente de scădere economică, cât și în număr de morți.

Amenințarea ”la ordinea zilei” este această ”gripă stranie” despre care nu sunt cunoscute – la nivel mondial – foarte multe lucruri, existând, totuși, și o certitudine – noul coronavirus a băgat omenirea în corzi, incapacitând-o într-o manieră agresivă pe care puțini ar fi anticipat-o cu doar câteva luni în urmă.

Numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus crește amenințător în ultimele zile

În spațiul public mondial – în care exercitarea liberei exprimări este religia dominantă – pot fi descoperiți ”practicanți” fervenți care aruncă pe piață diverse ipoteze de lucru și explicații, fiind greu de decelat dacă acestea sunt lucruri rezultate în urma unor analize pertinente, reglări de conturi sau… simple baliverne ale multiplelor patologii care caracterizează omul modern.

Măsurile restrictive au limitat răspândirea virusului și au salvat numeroase vieți

Un exercițiu de sinceritate este absolut necesar. În România, noul coronavirus nu a făcut victime foarte numeroase, cu toate că suntem un popor înrudit în termeni de distanță socială cu cel italian. Singurul motiv concret și adevărat pentru care România nu a înregistrat zeci de mii de victime este acela că au fost impuse măsuri drastice de izolare a populației din primele momente ale debutului epidemiei.

Ordinea aplicată cu armata în stradă și cu măsuri punitive pe latură pecuniară au ținut lucrurile sub control, au limitat răspândirea virusului și au salvat numeroase vieți. E foarte clar că aceste lucruri nu vor fi recunoscute public, pe conjunctura actuală suprapunându-se două momente electorale foarte importante. Suplimentar, Iar societatea românească are o tradițe – nefastă – de jocuri murdare, așa că două instituții și-au făcut, în ultimul timp, apariția în lumina reflectoarelor: Avocatul Poporului și Curtea Constituțională.

Da,  prietenul la nevoie se cunoaște, însă totul depinde de perspectiva din care este privit tot acest ”spectacol”. Din colțul omului simplu, pentru care nu există campanie electorală, ci doar ziua de mâine – plus viață și moarte – instituția Avocatului Poporului a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate referitoare la câteva articole din legea privind starea de alertă adoptată în scopul prevenirii și combaterii pandemiei de COVID-19:

• încălcarea principiului separației puterilor în stat
• lipsa de previzibilitate și claritate a unor prevederi referitoare la constatarea contravențiilor
• nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile parlamentului cu guvernul

Fără îndoială, discutăm despre aspecte revoltătoare în materie de drept constituțional, aspecte care ar fi deschis, probabil, o serie de abuzuri constituționale nesfârșite, cu repercusiuni pe termen lung. Iar acestea ar fi afectat negativ poporul român, dacă nu s-ar fi pus pavăză Curtea Constituțională a …României (!?) și  Avocatul…Poporului (!?).

„CCR nu e la prima decizie care zădărnicește eforturile noastre pentru a apăra sănătatea și viața cetățenilor. Între starea de urgență și de alertă a anulat amenzile și a interzis autorităților să dea amenzi în baza actelor normative care fuseseră în vigoare. Recomandarea mea către cetățeni e să respecte reglementările în vigoare, pentru că sunt pentru a se proteja pe sine și pe ceilalți. Cât timp ai fost în zona cu risc maxim sau în contact cu persoane infectate, în urma anchetei epidemiologice se constată asta, e posibil să fii infectat, trebuie să stai în izolare. E cererea, recomandarea, rugămintea mea către cetățeni să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale, să acționeze responsabil, ca până acum și chiar dacă va exista o perioadă până va exista o lege, aici depinde și de Parlament”

Ludovic Orban

Sănătatea publică în pericol

Consecințele acestei decizii a Curții Constituționale a României pot fi dramatice în ceea ce privește sănătatea publică. Iar efectele pot fi dezastruoase.

1. Ca urmare a deciziei CCR, la interval de câteva zile, au fost externați la cerere, circa 550 de pacienți, având în prezent o rată de transmitere de 1,4, deși măsurile de limitare aduseseră rata de transmitere la 0,6-0,7.
2. La o rată de infectare de 1,5 cu care ne confruntăm în prezent, calculul este următorul – 100 de pacienți infectați transmit către alți 150, care, la rândul lor, transmit către 225, următorul val fiind de 338, iar aceștia din urmă transmit la 438. Așadar pentru cei 550 de pacienți externați, cifrele ajung la circa 2000 de noi infectări. Acest număr este suplimentar față de transmiterea comunitară. De precizat că rata mortalității este de 5% din cazuri.
3. Creșterea numărului de cazuri va umple secțiile de terapie intensivă, care vor fi asaltate și nu vor putea face față de la un moment dat, aruncându-ne în scenariul crud din spitalele italiene, în care medicii alegeau pe cine intubează și pe cine lasă să moară în chinuri.
4. Suntem pe lista neagră a restricțiilor de călătorie în Europa, ca o consecință a numărului în creștere de infectări cu coronavirus.

Noul coronavirus, din ce în ce mai agresiv

Impactul măsurilor guvernamentale restrictive menite să limiteze răspândirea virusului asupra economiilor lumii este incontestabil dezastruos și a stârnit dezbateri numeroase.

Însă cu greu se poate imagina o situație atât de absurdă în cinismul ei în care două instituții importante din stat să se transforme în ”cozi de topor” care acționează pentru nimicirea oponenților electorali cu prețul periclitării cetățenilor statului. Aceste acțiuni care se vor solda cu pierderi de vieți omenești, orchestrate ”la vedere” de către doamna Renate Weber și domnul Valer Dorneanu, pot fi încadrate la infracțiuni contra sănătății publice și zădărnicirea combaterii bolilor, așa cum precizează art. 352 al Codului Penal.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, consideră că numărul mare de persoane infectate este și un efect al deciziei CCR

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, pune un accent pe decizia CCR și spune că lucrurile sunt din ce în ce mai grave, iar evoluția crizei medicale devine alarmantă.

”Dacă este să monitorizăm de pe 2 iulie când a fost decizia CCR, și pe data de 3 când a venit motivarea deciziei publicată în Monitorul Oficial, până astăzi peste 30.000 din cei aflați în izolare nu mai sunt în izolare și peste 1.200 din cei 3.500 aflați în carantină, nu mai sunt în carantină. Suntem într-o transmitere comunitară, într-o mare relaxare și suntem într-un moment în care nu mai putem obliga internarea sau izolarea pacienților pozitivi, asimptomatici sau cu simptome ușoare și medii. Cei cu simptome severe rămân internați în spital.

Sunt oameni pozitivi care au plecat din spitale în aceste 4, 5 zile și care în acest moment trebuie monitorizați în condițiile în care ei ar trbui să respecte niște indicații și anume cele de izolare la domiciliu”, a declarat Nelu Tătaru, potrivit digi24.ro.