Roxana Andreea Rusu: „Nu este de ajuns să corectăm efectele bullying-ului, trebuie să ne creștem copiii într-un spirit bun, responsabil și pacifist.”

Roxana Andreea Rusu a absolvit Psihosociopedagogia și apoi Masterul în Managementul Resursei Umane, la Universitatea din București. A colaborat cu mai multe publicații naționale și a condus o revistă de sănătate și stil de viață. A publicat peste 1000 de articole despre parenting și psihologia copilului. Din poziția de profesor de Științe Sociale a promovat Drepturile Copilului și Gândirea Critică, desfășurând în școli diverse acțiuni, în special pentru combaterea bullying-ului și discriminării, obținând alături de elevii săi numeroase premii. Unul dintre cele mai importante este Premiul I la Concursul Național Drepturile Copilului, organizat de Ministerul Educației și Organizația Salvați Copiii, în 2019, obținut de echipa pe care a coordonat-o.

Prima ei carte cu povești educative pentru copii, având ca subiect principal bullying-ul este „Andrei și Pietricica Prieteniei”, apărută anul acesta la Editura Integral.

VIDEO Doru Bușcu: „Am dat niște contracte, foarte bine, nu ne mai permitem, dar nu lăsăm lucrurile așa: la pușcărie sau la cercetare cu oamenii ăia”

22:35

VIDEO Ion Cristoiu: „Scenariul cu Georgescu prim-ministru este o diversiune a sistemului. AUR nu are cum să ajungă la putere”

22:30

GÂNDUL.RO: Bună, Roxana!

Roxana Andreea Rusu: Bună Simona, bine v-am regăsit pe tine și pe cititori!

GÂNDUL.RO: “Andrei și Pietricica Prieteniei” este prima carte cu povești pentru copii pe care ai publicat-o. Ce anume o face specială?

Roxana Andreea Rusu: Faptul că este o carte ce conține povești educative, special create pentru a dezvolta empatia, bunătatea, respectul față de sine, de ceilalți și de natură. Am gândit-o ca pe o unealtă excelentă pentru părinții și cadrele didactice care doresc să se implice pentru a diminua cât mai mult bullying-ul, acest fenomenul nedorit care a luat amploare și în țara noastră.

Nu este de ajuns să corectăm efectele bullying-ului, trebuie să ne creștem copiii într-un spirit bun, responsabil și pacifist.

Toate poveștile din carte sunt inspirate din realitate. Copiii care o citesc se pot regăsi cu ușurință în pielea personajelor.

Doresc să le mulțumesc pe acestă cale domnului Costel Postolache – Director Editura Integral pentru sprijin și în mod special artistei Nadine Voindrouh (în prezent prezentatoarea emisiunii Nadine la TVR1) pentru implicarea sa admirabilă în activitățile pentru combaterea bullying-ului și pentru argumentul publicat pe coperta cărții mele.

GÂNDUL.RO: Ce înseamnă bullying? Cum se manifestă concret?

Roxana Andreea Rusu: Bullying înseamnă toată plaja de agresiuni fizice și verbale, orice formă de abuz fizic sau emoțional, de intimidare, de hărțuire, umilire, jignire, terorizare sau excludere. Trebuie precizat că atitudinea de tip bullying nu pleacă de la o problemă reală. Practic, victima se poate confrunta cu o atitudine de tip bullying fără a face nimic. Doar pentru că are pistrui sau poartă ochelari.

Bullying-ul poate fi făcut de o singură persoană sau de un grup. De obicei, pentru a domina, pentru a-și impune superioritatea față de altcineva mai vulnerabil, care nu dispune de suficiente resurse fizice sau psihologice pentru a se apăra. Este important de precizat că bullying-ul nu înseamnă să faci rău cuiva din greșeală. Acțiunea de tip bullying este intenționată și repetată.

În limba engleza bully înseamnă “bătăuș”, însă agresiunile emoționale sunt la fel de dureroase ca cele fizice. De exemplu, la școală: etichetarea, atribuirea unor porecle dure, intimidarea, necăjirea constantă când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă, sunt probleme destul de frecvente din sfera bullying-ului.

GÂNDUL.RO: Care sunt efectele bullying-ului?

Roxana Andreea Rusu: Fiecare om, chiar dacă este vorba despre un copil, reacționează diferit. Are propriile limite și propria personalitate. Sunt copii care de față cu agresorii nu dau nici un semn că ar fi afectați de o poreclă sau de o atitudine defăimătoare, dar acasă plâng și suferă îngrozitor.

Efectele variază de la depresii ușoare sau puternice, până la tulburări de comportament și dificultăți de relaționare. Copilul își poate schimba percepția asupra sinelui, poate ajunge să-și piardă stima de sine, să se vadă îngrozitor, să devină timid sau din contră agresiv, să îi fie frică să mai meargă la școală sau să urască școala, pentru că, din păcate, este locul în care au fost raportate cele mai multe situații de bullying. În cazurile grave, se poate ajunge până la gânduri suicidare.

GÂNDUL.RO: Care este situația în România, în ceea ce privește bullying-ul?

Roxana Andreea Rusu: Să începem cu situația comunicată oficial, în cifre, conform UNICEF: 46% dintre copiii din România au fost la un moment dat victime ale bullying-ului. Între 2011 și 2013, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat 2.907 cazuri de bullying în țara noastră, mai exact: 45,72% reprezentând cazuri de agresiune fizică, iar 22,86% cazuri de agresiune verbală, 15,24% abuzuri emoționale  și 14,28% abuzuri relaționale.

La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport  al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Și conform UNICEF, România este pe locul 1 în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11 și 15 ani care agresează alți colegi.

Asociația „Salvați Copiii” a realizat un studiu cu privire la bullying în școlile românești. Rezultatele au scos la iveală faptul că 1 din 4 copii este umilit în mod repetat în fața colegilor. Dar și faptul că elevii răspândesc zvonuri umilitoare și denigratoare cu privire la colegii lor de clasă sau de școală. În procente, situația arată astfel: 37% dintre elevi au mărturisit că s-au răspândit astfel zvonuri denigratoare în școală despre ei. Iar 84% dintre elevi au afirmat că au fost martorii unei situații în care un coleg a amenințat un alt coleg.

Asociația ,,Telefonul Copilului” a comandat un alt studiu în 2019 și conform rezultatelor 72% dintre elevi au mărturisit ca s-au confruntat cu situații de bullying. Dintre ei, doar 40% au avut curajul de a-și recunoaște postura de victimă și de a face ceva pentru a se apăra. 7 din 10 profesori au admis prezența bullying-ului în școală. 81% dintre elevi cred că este necesar ca profesorul/dirigintele să dezbată despre problema bullying-ului în orele de curs.

Iată deci, că România este printre cele mai afectate țări din Europa la capitolul bullying.

GÂNDUL.RO: De unde începe povestea cărții pentru copii “Andrei și Pietricica Prieteniei”?

Roxana Andreea Rusu:  De la școală. Ca profesor la ciclul primar și gimnazial, atât în sistemul învățământului de stat cât și în cel privat, am avut ocazia să cunosc foarte bine acest fenomen. Pentru cei care se întreabă dacă în mediul privat situația este mai roz, nu am vești bune, personal nu am sesizat diferențe semnificative. Suntem în punctul în care trebuie să recunoaștem că există această problemă și să începem să o combatem.

Dar nu există o soluție magică antibullying, din păcate. Singura cale este munca de echipă. În primul rând o bună colaborare profesori-părinți. Ar fi un pas important, ar însemna depășirea etapei în care fiecare parte consideră că cealaltă este de vină. Adevărul este că fiecare trebuie să își asume partea sa, apoi să se implice, să facă ceva concret, punând pe primul loc binele copilului, nu orgoliul personal, considerentele financiare sau imaginea!

Cartea “Andrei și Pietricica Prieteniei” reprezintă una dintre acțiunile pe care le-am făcut, au fost și sunt în continuare mult mai multe. Eu merg foarte mult pe principiul ,,omul sfințește locul”. De aceea, niciodată la catedră nu m-am limitat la programă și din orele desfășurate la clasă alocam timp și pentru discuții libere, activități pentru dezvoltare personală, sondaje de opinie, povești motivaționale, mici jocuri educative, invitați speciali care au inspirat în mod pozitiv copiii.

Poveștile mele pot acționa în completarea altor strategii. Sunt scrise astfel încât copiilor să li se insufle valori și principii. În situațiile din carte, grija față de oameni și animale, lipsa etichetării după aparențe, respectul față de mediul înconjurător, toate sunt scoase în evidență și micii cititori sunt ajutați într-un mod subtil și natural să le realizeze importanța. Este foarte ușor să combați bullying-ul dacă reușești să modelezi din timp personalitatea copilului într-un spirit bun.

GÂNDUL.RO: Există copii răi?

Roxana Andreea Rusu: Există copii care au un comportament nepotrivit. Și pe care îi corectăm mai ușor și mai sănătos făcându-i să înțeleagă că nu ei sunt problema, ci faptele lor. Dându-le astfel o șansă să își îndrepte greșelile. Pedepsele seci nu sunt foarte eficiente. Iar cazurile în care agresorul nu este și el la rândul său o victimă, sunt foarte rare. De obicei, dacă îi studiezi situația personală în profunzime, înțelegi ca specialist de ce anume a fost afectat la rândul său și faptul că în spatele aparențelor de agresor există multe alte probleme, majoritatea familiale. Unele sunt rezolvabile, altele nu.

Până de curând, dacă într-o clasă de 30 de elevi exista un copil cu probleme de comportament care îi impiedica pe ceilalți să învețe creând haos la ore, ori printr-o agresivitate ieșită din comun, cadrele didactice nu aveau la îndemână prea multe măsuri. Pentru a nu discrimina elevul în cauza și a-l menține integrat în colectivitate, se ajungea deseori practic la discriminarea celorlalți, ei fiind nevoiți să suporte situația. În prezent a apărut o lege dedicată bullying-ului,  iar procedurile oferă soluții. Ar mai trebui bifate două aspecte: existența cabinetelor psihopedagogice în fiecare școală (acum avem foarte multe situații cu un singur specialist depășit, care aleargă în fiecare zi la câte o școală) și stimularea părinților pentru a contribui activ și constructiv la combaterea bullying-ului.

GÂNDUL.RO: Cum s-ar putea implica părinții în combaterea bullying-ului?

Roxana Andreea Rusu: Prin flexibilitate și responsabilitate (sunt și părinți care sunt de părere că întotdeauna celălalt copil a fost de vină, indiferent de ce a făcut copilul său, neasumându-și niciodată vreo greșeală), interes proactiv pentru ceea ce se întâmplă la școală (vizite pentru discuții cu profesorii și dirigintele), participarea la diverse strategii comune profesor-părinte pentru combaterea bullying-ului.

Aici este foarte important și transferul de încredere. Între a-i vorbi ca părinte copilului despre diriginte și profesori cu respect și varianta ,,Ce a zis? Cum a îndrăznit să-ți facă observație? Lasă că vin eu mâine să-i bag mințile în cap!” este o diferență! O va sesiza și părintele cu siguranță, pe măsură ce copilul va crește, când lovindu-se de consecințele comportamentului său problematic, va realiza că nu l-a ajutat, ci i-a făcut un rău.

Din fericire, sunt foarte mulți părinți responsabili, care își doresc și contribuie activ la combaterea bullying-ului!

GÂNDUL.RO: Odată cu pandemia de Coronavirus, s-a diminuat și bullying-ul. Iată o mică parte pozitivă, dacă îi putem spune așa, a perioadei dificile pe care o traversăm.

Roxana Andreea Rusu: Așa este. Însă trebuie să nu scăpăm din vedere două aspecte:

Primul este cel al cyberbullying-ului. Majoritatea copiilor de peste 9-10 ani au conturi pe Instagram, joacă jocuri și sunt activi pe multe alte platforme de socializare. Nu este un lucru rău, însă ca în orice privință, există și riscuri. Nu o să discut despre toate riscurile, ci o să mă refer strict la cyberbullying. Am avut eleve de clase gimnaziale, foarte afectate emoțional din cauza bullying-ului desfășurat pe Instagram, de exemplu. De la poze personale postate de alții într-un mod defăimător, la jigniri în comentarii, până la o competiție de orgolii între clase, desfășurată online. În România sunt foarte puține programe care îi informează pe cei mici despre acest fenomen, nu mai vorbesc de protecție și prevenție. Încrederea elevilor în profesori și părinți are un rol foarte important. Un prim pas ar fi ca ei să ceară ajutorul adulților.

Al doilea aspect pe care doresc să îl subliniez este unul pozitiv. Acum vorbesc din perspectiva de mamă. Avem ocazia de a sta alături de copiii noștri, poate mai mult decât am făcut-o până acum. Contează atât de mult discuțiile 1 la 1 între părinte și copil. Ca părinte, ești cea mai apropiată persoană, primul om care poate afla problemele cu care se confruntă copilul. Oferă-i timp (darul care nu poate fi compensat de nimic material, nici de cel mai performant telefon și nici de cea mai tare consola de jocuri), ascultă ce are de spus. Ca să obținem un revers al fenomenului bullying peste câțiva ani, trebuie să începem de acum, cu generațiile de copii mici. Să contribuim la formarea lor, să îi îndrumăm către lucrurile bune și frumoase, începând cu banalele „te rog”, ,,îmi cer scuze”, ,,mulțumesc”, până la capacitatea de a se pune în locul celuilalt atunci când face ceva.

GÂNDUL.RO: Ce sugestie ai pentru părinți și cadre didactice?

Roxana Andreea Rusu: Le-aș sugera să le permită copiilor să îi vadă ca pe niște prieteni. Atenție însă, este un drum cu un singur sens! Lași copilul să se simte confortabil să îți împărtășească orice problemă cu care se confruntă, dar tu, ca părinte sau profesor nu vei face la fel, împărtășind copilului problemele financiare sau cele de cuplu. Am ales acestă sugestie pentru că sunt întrebată des dacă e bine să ai o relație de prietenie cu elevul sau copilul. El cu tine da, tu cu el, nu!

GÂNDUL.RO: În încheiere dorești să le transmiți ceva părinților și cadrelor didactice preocupați de combaterea bullying-ului?

Roxana Andreea Rusu: Le mulțumesc că au cumpărat în număr atât de mare cartea mea. Chiar dacă pandemia ne-a determinat pe mine și echipa Editurii Integral să amânăm evenimentele de lansare și atelierele pe care urma să le desfășurăm în școli, sunt bucuroasă că “Andrei și Pietricica Prieteniei” a ajuns la atât de mulți copii! Am primit sute de mesaje prin intermediul paginii mele de Facebook Roxana Andreea Rusu – psihopedagog si autor de carte și vă invit să păstrăm legătura în continuare pe acest subiect.