Justiția pe dos! Polus Cluj vs. Dosarul Băneasa – Spețe similare, soluții contrare

Dosarul Băneasa, dosar în  care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat pentru pretinse infracțiuni de corupție, a avut o… „replică” la Cluj. Acolo, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj s-a asociat cu un dezvoltator, iar acesta a construit cunoscutul mall ”Polus Center”.

Potrivit informațiilor publicate de cetateanul.net, nu mai puțin de trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și Polus Transilvania Companie de Investiții SRL – care a permis ridicarea mall-ului de la marginea Clujului – s-a făcut cu respectarea prevederilor legii.

Spre deosebire de cazul ”Băneasa”, procurorii din Cluj au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură, stabilind că ”faptele de corupție” din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există.

EXCLUSIV Victimele pedofilului Kristof Lajos, despăgubite din banii statului. În ce hal a ajuns băiețelul pe care profesorul îl ținea în camera lui de hotel

05:00

FLASH NEWS Șase state membre insistă asupra unei noi taxe la nivelul UE pentru marile companii petroliere după creșterea prețurilor la energie

23:54

Polus Center

Legătura dintre George Becali și Gheorghe Funar

În dosarul de la Cluj, rolul delatorului George Becali a fost jucat de fostul primar al Clujului și senator PRM, Gheorghe Funar, cel care în 2009 îl punea pe listele PRM la alegerile europarlamentare chiar pe Becali, mai scrie cetateanul.net.

George Becali și Gheorghe Funar

În 2006, an în care Gigi Becali denunța afacerea ”Băneasa”, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în  legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca.

Mai precis, Gheorghe Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.

Înstrăinarea terenului „Șapca Verde”

Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere – totul se întâmpla în anul 1945 – iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.

În 1998 – printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj – o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu,  Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.

Mai mult, USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut ”constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999)”.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj cade la înțelegere cu Polus

În cele din urmă, USAMV Cluj a avut câștig de cauză, dar în contextul prelungirii procesului civil şi cum pe terenul în litigiu demarase deja investiţia, conducerea universității a acceptat să negocieze cu Polus stingerea pe cale amiabilă a litigiilor.

Așa s-a ajuns, în 2006, la încheierea unui ,”contract de colaborare”, prin care părţile conveneau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.

USAMV Cluj avea drept de proprietate asupra terenului Șapca Verde

Concret, Universitatea – printre altele – recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.

DNA Cluj: „Nu e corupție. Banii au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”

Funar a reclamat atunci la DNA Cluj că, renunţând la judecată, „USAMV a consfinţit şi recunoscut ilegal dreptul  de  proprietate al SC Polus” şi că acest contract de colaborare intră în domeniul corupţiei, prin „mita” de 8 milioane euro.

Dar DNA Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş, arătând că ”acesta a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”. Deci, nu există nicio faptă de corupție.

Trei parchete au dat NUP în dosarul de la Cluj

Nemulțumit, Gheorghe Funar a atacat peste tot rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dar procurorii și-au menținut punctul de vedere.

Dat fiind că niciunul dintre cei cercetați în dosarul ”Polus Cluj” nu a fost găsit vinovat de abuz în serviciu sau de alte fapte de corupție, pe omul de afaceri Árpád Pászkány – cel care a ridicat mall-ul – nu l-a deranjat nimeni. În schimb, Gabriel Popoviciu are de ispășit ani grei de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Adevărul despre dosarul Băneasa. Procurorii au acționat… pe dos

În dosarul Băneasa, procurorii au acționat taman pe dos, deși asemănarea dintre cele două cazuri este izbitoare. Terenul din Băneasa este de drept proprietatea universității, dar procurorii s-au înverșunat să susțină că este domeniul public al statului, fără dovezi solide.

Cel care trebuia să constate că procurorii de la București greșesc, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, a închis însă ochii și a copiat, în motivarea sentinței, tocmai rechizitoriul procurorilor. Ba mai mult, trădând orice principiu și orice regulă a nobilei misiuni de judecător a ajuns să inventeze probe (!!!) pentru a-și justifica astfel deciziile abuzive.

Judecătorul Ion-Tudoran a ascuns că suferă de boli incompatibile cu funcția de magistrat

Rămâne de văzut dacă abuzurile sale au fost cauzate de demența de care susține acum că suferea de pe atunci sau este doar rezultatul unui joc de interese strain Justiției!

Dosarul Băneasa se rejudecă

Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat hotărârea pe latură civilă din dosarul Băneasa, motivată de la Psihiatrie de Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, cel care nu mai avea calitatea de magistrat.

Tot Ion-Tudoran l-a condamnat însă în aceeași manieră în dosarul Băneasa pe rectorul Ioan Niculae Alecu și pe omul de afaceri Puiu  Popoviciu la ani grei de închisoare, pentru pretinse infracțiuni de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, infracțiuni imposibile dacă se recunoștea că terenul este proprietatea Universității, nu domeniul public.

În contextul de mai sus, este imperios necesar – pentru restabilirea încrederii în Justiție – ca magistrații să revizuiască deciziile luate de fostul judecător Ion-Tudoran, fie că acestea au fost luate sub imperiul demenței, fie al jocurilor de culise.