GÂNDUL LIVE. Marius Chirca, despre adăpostul de animale al Primăriei Târgu Lăpuș: În premieră pentru România, adăpostul a fost închis definitiv! / 80% din Protecția Animalelor din România înseamnă vânzarea câinilor în străinătate – VIDEO

Marius Chirca, președintele Asociației de Protecție a Animalelor „Kola Kariola”, a vorbit în cadrul ediției de marți, 12 ianuarie, a emisiunii GÂNDUL LIVE, despre adăpostul Primăriei Târgu Lăpuș unde mai mulți câini erau ținuți în condiții de nedescris, mai rele decât în lagăre. 

Marius Chirca a relatat faptul că adăpostul a fost închis pentru totdeauna în doar două ore, cu ajutorul Poliției Animalelor, filiala Baia Mare.

„Le spuneam acelor căței: Gata, se termină acum! S-a terminat ieri. Și, în premieră pentru România (…) acesta s-a închis pentru totdeauna. E un lagăr. L-am demolat în doar două ore. Și s-a întâmplat lucrul ăsta pentru că în sfârșit este implicare din partea MAI. Am spus că acești câini și pe următorii și pe care îi vom salva, și nu numai câini, au un înger păzitor, care, de undeva, din anonimat, îi ajută. Este o acțiune împreună cu Poliția Animelor. Șeful Departamentului Poliției Animaleor noi înființate din Baia Mare a intervenit alături de noi. Și tot în premieră a fost reprezentantul DSVSA Maramureș, un om de o mare calitate, care a pus în aplicare legea cum rar am întâlnit la reprezentanții acestei instituții. S-a lăsat cu amenzi. La București se completează plângerile penale împotriva tuturor celor care se fac vinovați de acelea erori. Se vor trimite prin email atât la MAI, cât și la DSVSA, iar consecințele vor fi pe măsura faptelor”, a declarat Marius Chirca.

EXCLUSIV Mega-scandal în jurul shaormeriei Dristor. Patronul a fost arestat în Turcia într-un dosar de spălare de bani: în anchetă apar studenți-curieri, valize cu valută și un cămin din București

06:30

Coridorul Verde, o himeră pentru noi? Turcia și Azerbaidjan ne-ar putea sări din marele proiect regional. Expert: România nu mai are o diplomație energetică vizibilă

06:00

Unde au ajuns câinii și ce se întâmplă cu ei?

„Am ales cea mai bună variantă pentru câini. I-am dus la cel mai apropiat adăpost public, la Baia Mare. Am avut încredere să îi duc acolo penbtru că este administrat de un ONG, cum e și al meu. Oameni în care am încredere, oameni care au recomandări bune, suntem în permanent contact cu ei, deja starea de spirit a câinilor s-a schimbat. Între timp, noi, ca asociație, am reușit să găsim adopție pentru 4 dintre ei în București și urmează ca la sfârșitul săptămânii sau începutul săptămânii viitoare să îi preluăm de la Baia Mare și să îi aducem la București, să îi ajutăm prin «Kola Kariola» ca să avem un contract de adopție bazat și să ne asumăm responsabilitatea față de ei și după adopție”, a declarat acesta.

De ce a ales să ducă patrupezii la Baia Mare

„Deja vedeți că trăim într-o lume de șacali, care profită extrem de mult de pe urma acestor animale. Ați văzut cum arată adăposturi private care se închid și unde vedem ce orori se întâmplă acolo. Niște hiene deja încercau să se înfrupte din suferința lor. Și atunci am spus așa: avem o problemă românească, avem câini românești, avem asociații românești care dacă colaborează pot deveni și mai puternice, avem sprijinul unor oameni români alături de care avem un grup puternic. Câinii nici nu erau  scoși de acolo și apăruseră deja strângeri de fonduri în Occident pentru salvarea lor. Am intrat în lumea asta fără să vreau. Am fost prima oară în viața mea și am avut contact cu un adăpost privat al unui prieten medic veterinar numit Rudy Hoffman. N-am dușmănit, n-am invidiat, am spus că vreau și eu unul. Am participat la inaugurarea clinicii pe care același doctor veterinar a deschis-o. M-am bucurat enorm că eram în beneficiul animalelor. Am zis că-mi doresc și eu și am făcut. Din pcăate, foarte puține asociații se implică să facă lucruri, proiecte… salvarea animalelor în România înseamnă 80% – mergem, scoatem fără să ne știe nimeni, câinii din aceste lagăre ascunse, tăinuind treaba asta, și dăm câinii în străinătate contra unor sume de bani. Asta înseamnă 80% din Protecția Animalelor din România. Protecția Animalelor consider că înseamnă să ai un adăpost, dacă ai capacitatea să îl faci, să ai și un sanctuar, cum am eu, și să ai capacitatea să îl faci”, a mai susținut Marius Chirca la GÂNDUL LIVE.

Situația de la adăpostul din Târgu Lăpuș

„Au fost câini capturați. Un angajat al serviciului de salubrizare, în România nu ai voie să capturezi cu pușcă, capcană sau cușcă, iar el declara în live-ul meu că folosește acea cușcă-capcană și momeală ca să ademnească acei căței”, a subliniat acesta.

Despre cazul de la adăpostul din București unde câinii erau ținuți mai rău decât în lagăr

„Am cunoștință de alte 50 de locuri de acest gen sau mai jalnice. Acum câțiva ani am încercat să lupt cu acest mecanism care înseamnă trafic de câini și aceste fostere pentru niște „salvatori” din străinătate care sunt capabili doar să facă bani, n uceva buni pentru animale. În momentul în care am intrat în conflict cu ei am început să suport consecințele pentru că sumele pecare le vehiculează sunt extrem de multe. Eu fiind în domeniu și știind cu ce se mănâncă chestia asta nu m-aș duce direct la adminisatratora adăpostului să o acuz de ce a făcut. este clar că este vinovată. Dar ea a făcut și a ajuns în situația aia pentru că ea a fost susținută să facă treaba asta. De acolo, de-a lungul timpului, au plecat mai mulți câini, și pleacă din locuri de genul ăsta mai mulți câini. Un câine care părăsește țara pleacă cu un aviz și cu acordul DSVSA-ului. Își pune o ștampilă pe pașaportul câinelui unde scrie clinic sănătos. Haideți să vedem cât de mare e încrengătura. Haideți să vedem câți de mulți sunt cei care își dau concursul ca aceste atrocități să se întâmple”, a declarat președintele Asociației de Protecție a Animalelor „Kola Kariola”.

Marius Chirca: Câinii de la Târgu Lăpuș ar fi avut soarta celor din adăpostul din București dacă nu interveneam

„Dacă eu nu mă implicam la Târgu Lăpuș și nu aveam această colaborare… acești câini ajungeau prin intermediul unor persoane private în «adăposturi» de genul celui de pe Cheiul Dâmboviței, unde erau mutați dintr-un loc în altul până când ei își făceau plinul din punct de vedere financiar”, a mai punctat acesta.