Ministrul Agriculturii spune una și face alta: ”Prin Casa Unirea vrem să demarăm proiectele, să facem investiții” +  Memorandum către Guvern pentru desființarea unui program investițional de 100 milioane euro (SURSE)

Anul trecut, România a importat 80 de milioane de tone de alimente, situația fiind îngrijorătoare din acest punct de vedere. Importăm cantități foarte mari de alimente din Italia, spre exemplu, asta în vreme ce 25% din producția Italiei este realizată de… sezonieri. Dar o treime dintre aceștia sunt români. Lucrează acolo pentru a produce alimente, iar România importă hrană la prețuri mari din Peninsulă, produsele având și valoare adăugată. În același timp, România exportă puțin și la prețuri mici.

În emisiunea ”Exces de Putere”, prezentată de Adrian Ursu, au fost invitați Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Petre Daea, fost ministru al Agriculturii. Iar subiectul ”Casa Unirea” nu putea fi trecut cu vederea într-un astfel de context economic cu implicații indiscutabile asupra tuturor producătorilor autohtoni.

INEDIT Drumul spre nota 10. Povestea singurului elev din Prahova cu media maximă la Evaluarea Națională

19:24

EXTERNE Avertisment pentru turiști: amenzi de până la 2.000 de euro pe plajele din Spania dacă nu respectă aceste reguli

19:19

”Casa Unirea” reprezintă un program investițional de circa 100 milioane de euro – toate informațiile despre acest program AICI -, numai că în momentul de față este lăsat să moară cu zile de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. La sfârșitul anului 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a înființat compania de stat Casa de Comerț Agroalimentar Unirea, scopul fiind acela de a fi create 80 de magazine, la nivel național, întreaga structură bazându-se pe trei piloni esențiali – legume-fructe, pește și lână.

”Casa Unirea” se transforma, practic, într-un program investițional de aproximativ 100 milioane de euro, care avea să includă:

• cel puțin 10 platforme de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a legumelor și fructelor
• structură de achiziție și procesare primară a peștelui de apă dulce de tip bursă
• cel puțin 2 platforme de achiziție și însilozare a cerealelor, cu o capacitate de circa 200-300.000 de tone;
• cel puțin 10 clustere agricole (n.red. – o grupare de producători, utilizatori şi /sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici)

Potrivit surselor GÂNDUL.RO, actualul ministru al Agriculturii – Adrian Oros – ”una spune și alta face”, afirmând că acest program investițional este reevaluat și trebuie continuat, însă, în același timp, dorind… desființarea lui.

”Adrian Oros vorbește, public,  despre o revaluare și de o eventuală transformare a ”Casei Unirea”, numai că, pe de altă parte, a trimis un memorandum la Guvern prin care cere ca această Casă de Comerț să fie desființată. E preferată desființarea în loc să fie aduși oameni competenți care să facă treabă în interesul producătorilor autohtoni”, dezvăluie surse GÂNDUL.RO, ÎN EXCLSUSIVITATE.

Adrian Oros: ”Deficitul balanței comerciale a început din 2016, și a crescut în fiecare an”

Întrebat de Adrian Ursu – în emisiunea ”Exces de Putere” de la Antena 3 – ce măsuri se iau în sprijinul producătorilor din România, cu atât mai mult cu cât existase proiectul ”Casa Unirea”, ministrul Agriculturii spune că deficitul balanței comerciale se datorează faptul că țara noastră exportă, în primul rând, produse de bază, acestea având o valoare mică.

Ne aflăm într-o perioadă de tranziție care va durea doi ani, spune ministrul Agriculturii, însă sunt alocate 760 de milioane de euro pentru investiții.

”Deficitul acesta al balanței comerciale a început, dacă ne uităm pe statistici, din 2016 și a crescut în fiecare an. Avem datele finale, pe 2019, unde a ajuns la 1,2 miliarde, în curând o să avem datele oficiale și pe 2020. Este, într-adevăr, un deficit al balanței comerciale și se datorează, în principal, faptului că exporturile noastre sunt pe produse de bază, care au valoare mică și care, de multe ori, sunt purtătoare de subvenții. Se importă, masiv, hrană procesată cu mare valoare adăugată. Sunt mai multe lucruri care trebuie făcute. În primul rând, trebuie finanțate aceste capacități de depozitare și procesare care să dea plusvaloare și, începând de anul acesta, pentru că este un an de tranziție – vor fi doi ani de tranziție -, pe această perioadă de tranziție am prins 760 de milioane de euro – investiții în fermă, depozitare și procesare pentru a crește această capacitate de depozitare”, spune Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

”Statul român are toate acțiunile la Casa Unirea, va trebui să facem aceste investiții”

Ministrul Agriculturii a fost întrebat și dacă se poate recupera ceva din ceea ce a însemnat ”Proiectul Unirea”, eventual dacă este luată în calcul o eventuală transformare.

Paradoxal, Adrian Oros nu spune nimic despre memorandumul pentru desființarea ”Casa Unirea” – așa cum au transmis sursele GÂNDUL.RO -, ci afirmă că prin ”Casa Unirea” vor fi demarate proiecte, se vor face investiții, cu atît mai mult cu cât statul român deține toate acțiunile.

”Este vorba despre proiecte diferite, de Programul Național Strategic care acum începe, dar vor fi doi ani de tranziție, unde am pus suma respectivă de 760 de milioane de euro pentru investiții în fermă, depozitare și procesare, dar și pentru alte domenii și, în Programul Național de Reziliență și Redresare am scris mai multe proiecte pe care le-am trimis la Bruxelles. Așteptăm rezultatul evaluărilor, iar cele două proiecte de care aminteați să fie demarate – acele centre regionale de colectare și depozitare care să intre într-o rețea cu toate acele depozite există, unde să se comercializeze doar produse românești și cele trei centre regionale de colectare și depozitare ale lânii. Vrem, prin această Casă Unirea, să dăm un sens, să demarăm proiectele pentru că noi, ministerul, va trebui să facem aceste investiții, iar mediul privat să le operaționalizeze prin Casa Unirea, pentru că este o societate pe acțiuni unde statul român, prin Ministerul Agriculturii, are toate acțiunile”, a afirmat ministrul Agriculturii în timpul emisiunii.

Petre Daea: ”Noi nu ne vom vindeca, în acest domeniu, până nu vom organiza rețeaua națională de comercializare”

 Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii spune că nu era vorba doar despre 3 centre, ci de 28 de centre care făceau parte din programul ”Casa Unirea”, referindu-se, în principal, la producătorii de lână.

Din păcate, și la acest capitol stăm foarte prost, la nivel național, colectarea lânii fiind mai mult teoretică, în pofida faptului că există nu mai puțin de treizeci și cinci de mii de tone de lână care ar putea fi valorificate.

”Eu am alte date. Erau 28 de centre în România și nu centre făcute de Ministerul Agriculturii, ci centre pe care le-au făcut cei care erau interesați, prin stimulul pe care l-am oferit, atunci, celor care produceau lână. Acest stimul era extrem de important, pentru a scoate această rezervă din mâna celor care o aruncau. Ciobanii, din nefericire, asta este realitatea, plătesc în brânză pe alții ca să ia lâna să o ascundă undeva. Și asta o spun din constatările în teren și din cele cunoscute de mine în dialogul pe care îl am, de fiecare dată, cu producătorii, în general, și cu acești crescători de ovine în mod deosebit. România are, ca resursă, treizeci și cinci de mii de tone de lână care trebuie valorificate. Prin Casa Unirea exista un proiect și aveau mandat cei care conduceau Casa de Comerț – domnul ministru Oros trebuie să știe, pentru că mandatul esye semnat de ministru, ca atribuție de serviciu -, având ca misiune o stație de spălat lână, în așa fel încât lâna să poate fi colectată. Noi nu ne vom vindeca, în acest domeniu, până nu vom organiza rețeaua națională de comercializare”, conchide Petre Daea.

”Statul, prin Casa de Comerț, are un instrument valoros. Trebuie să continue ceea ce s-a început cu Casa de Comerț, nu numai cu lâna sau cu alte produse, ci cu toate produsele din România. Trebuie să se pună în mișcare unitățile de prelucrare, să nu așteptăm bani de la Uniunea Europeană. La Vidra avem o unitate care este nou nouță, care n-a mers o secundă și este dotată cu toate utilajele care sunt necesare pe liniile de prelucrare. De asemenea, este un depozit la Focșani, și trebuie pus în mișcare…  ”

Petre Daea, fost ministru al Agriculturii