UPDATE | Bacalaureat 2021. Subiectele și baremul la Istorie. Cum trebuiau candidații să rezolve cerințele

Peste 40.000 de candidați care au absolvit un liceu cu profil umanist au dat proba obligatorie de la Bacalaureat 2021 la Istorie. Gândul a publicat, marți, subiectele pe care absolvenții de liceu trebuie să le rezolve la Istorie. Examenul a început la ora 09.00 și durează trei ore.

UPDATE ORA 15.00: Baremele de evaluare și notare a subiectelor primite de absolvenții de liceu care au susținut marți proba la Matematică de la Bacalaureat 2021 au fost publicate de Ministerul Educației.

UPDATE: Subiectele la BAC Istorie 2021 au fost publicate pe site-ul Gândul. Candidații de la profilul umanist au avut de rezolvat cerințele de pe varianta de subiecte cu numărul 2.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

BAC 2021- Barem Istorie

BAC 2021. Subiecte Istorie

La examenul de Bacalaureat 2021 s-au înscris 133.663 de candidați, cu peste 20.000 mai puțini decât anul trecut. Dintre cei înscriși, peste 125.000 susțin marți proba scrisă la matematică și puțin peste 40.000 la istorie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației la solicitarea GÂNDUL.

Programa pentru Bacalaureat 2021 la Istorie a fost adaptată ținând seama de situația pandemică și de faptul că elevii au făcut cursuri online în primul semestru.

Baremul probei la Istorie de la Bacalaureat 2021 va fi publicat subiecte.edu.ro.

BAC 2021. Programa la Istorie

• Popoare și spații istorice –  Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
• Oamenii, societatea și lumea ideilor – Secolul XX- între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și Europa.
• Constituțiile din România – Statul și politica
• Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc – Statul român modern, România postbelică, stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației posdecembrise.
• Relațiile internaționale – Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediul. România și concertul european.

Testul la BAC Istorie 2021 începe la ora 09.00 și durează trei ore din momentul în care varianta de subiect extrasă dintre cele pregătite pentru examenul din iunie 2021 ajunge în sala de examen.

Primii candidați pot preda lucrarea la Matematică și pot ieși din sală după cel puțin o oră și jumătate de la începerea examenului.

Subiecte la Istorie de la examenul de Bacalaureat 2020

Subiectul I. La primul subiect, notat cu 30 de puncte, candidații au primit două texte din I.A Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri și K. Hitchins, Românii 1774-1866. Pe baza conținutului celor două texte, care vorbeau despre Unirea Moldovei cu Țara Românească, elevii aveau de răspuns la 7 întrebări.

La subiectul al II-lea, candidații au primit un text din I. Bulei, O istorie a românilor. Fragmentul prezenta faptele lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Pe baza acestuia, candidații au avut de răspuns la 6 cerințe, una dintre cele fiind formularea unui punct de vedere al candidatului. Această cerință era notată cu 10 puncte.

La subiectul al III-lea, absolvenții au avut de redactat un eseu despre practicile politice adoptate în România în secolul XX. Candidaților li s-a cerut să atingă momente precum constituțiile din 1923, 1938 și 1965, ideologiile politice din România în prima jumătate a secolului XX și formularea unui punct de vedere cu privire la politicile adoptate de România în anii `90.

Ce a picat la simulare Bac 2021 la Istorie

Subiectul I. La primul subiect de la varianta de examen primită de elevi la simulare Bacalaureat 2021, au fost date două fragmente de text din lucrările „Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964” de M. Lynch și „Italia: liberalism și fascism, 1870-1945” de M. Robson. Cele două fragmente prezintă două forme de guvernământ diferite în rândul statelor totalitare, cea a lui Hrușciov și destalinizarea URSS și a lui Mussolini, în Italia interbelică. Pe baza acestor texte, candidații aveau de răspuns la 7 cerințe, ultimele două presupunând paralele între informațiile din texte și situația din România.

Subiectul al II-lea. Candidații care au susținut simularea au primit un fragment din lucrarea „O istorie sinceră a poporului roman” a lui F. Constantiniu. Textul face referire la formarea Tării Românești sub Basarab I prin unificarea formațiunilor existente între Carpați și Dunăre. Pornind de la acest fragment de text, candidații au avut de răspuns la 6 cerințe, una dintre ele fiind cea de formulare a unui punct de vedere referitor la contextul întemeierii statului medieval Țara Românească.

Subiectul al III-lea. La ultimul punct, candidații au avut de realizat un eseu despre constituirea statului român modern în secolele al XVIII-lea – al XIX-lea.