Aprobarea târzie a PNRR-ului României – suma eșecurilor guvernării de dreapta

Sub impactul pandemiei Covid-19, România ar fi avut nevoie urgentă de un plan național de redresare care să răspundă nevoilor reale ale economiei, societății și provocărilor majore pe care încă le avem în față. Din nefericire, în ciuda declarațiilor victorioase ale guvernanților, PNRR-ul propus nu conține soluții reale pentru problemele cu care se confruntă românii și mediul privat și riscă să rămână la stadiul de promisiuni, dat fiind faptul că încă nu au fost făcuți pașii necesari pentru implementarea sa.

La finalul lunii septembrie, planul va fi aprobat, după multe întârzieri și o serie de modificări semnificative, însă țara noastră se află, din vina celor care ne conduc, printre ultimele state membre. În realitate, România se regăsește azi printre cele 5 state cu planuri neaprobate – Ungaria, Polonia (probleme legate de valorile europene), Olanda și Bulgaria (probleme de natură politică). Acest eșec nu poate fi schimbat de o amplă acțiune de PR la care să participe președinta de dreapta a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Faptic, majoritatea statelor europene au primit deja avansul din PNRR și multe se pregătesc să ceară deja decontări și plăți pentru proiectele implementate.

REACȚIE Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

23:09

FLASH NEWS Sorana Cîrstea, victorie la Wimbledon. Românca și-a egalat cea mai bună performanță și s-a calificat în turul trei

22:18

Chiar dacă executivul european se vede nevoit să aprobe planul propus de guvernul de la București, pentru a nu stigmatiza și mai mult țara noastră, partenerii europeni au în continuare nelămuriri legate de cheltuielile exagerate incluse în plan pentru consultanță, salarii și diverse categorii de achiziții. Cu alte cuvinte, experții europeni sunt îngrijorați de riscul ca banii europeni să fie deturnați prin cheltuieli netransparente și exagerate. De aceea, Comisia Europeană a solicitat Guvernului României garanții legale suplimentare și includerea acestora în acordul final.

Pe de altă parte, din cauza conflictului politic al PNL – USR-PLUS, țara noastră nu are încă certitudinea că va primi anul acesta avansul din PNRR, responsabilii pentru acest risc evident fiind mai preocupați cu pregătirea propriilor congrese, și nu cu materializarea unei oportunități majore de a salva economia României, și-așa lovită de o criză mai mult programată de o guvernare haotică, decât generată de pandemie. Criza guvernamentală pe care o traversăm amplifică riscul ca avansul României să fie aprobat foarte târziu, mai ales că pentru obținerea sa este nevoie de un plan detaliat. Chiar dacă PNRR-ul va fi aprobat de Comisia Europeană la finalul lunii septembrie, trebuie avut în vedere că este necesară și aprobarea ulterioară a ECOFIN, dar și un calendar specific pentru aprobarea avansului. Grav este însă că până în prezent guvernanții au solicitat doar jumătate din suma posibilă și că nici până acum nu știu ce vor face cu aceste fonduri.

De asemenea, secretomania din jurul legilor și a reformelor propuse Comisiei pentru a primi fondurile din PNRR, poate avea consecințe foarte grave pentru capacitatea de implementare a planului, dar și pentru economia românească, dacă țara noastră nu va livra ceea ce a promis în calendarul agreat. Așadar, banii de care România are atâta nevoie ar putea fi tăiați oricând în timpul jocului, mai ales că se realizează două evaluări pe an privind implementarea planului. Agitația și rapiditatea cu care USR-PLUS a plecat de la guvernare poate însemna că de fapt au angajat România într-o serie de reforme anti-sociale cu impact economic negativ.

În final, cel mai grav lucru este că actualii guvernanți nu au înțeles că scopul nu este aprobarea planului, ci implementarea sa în așa fel încât să genereze valoare adăugată în economie și în societate. Sub guvernarea PNL-USR-PLUS, România a fost deja supra-îndatorată și nimeni nu poate explica ce s-a făcut cu miliardele luate împrumut. Și PNRR tot un împrumut este, returnabil direct sau prin taxe europene, de aceea este necesară gândirea unui plan pentru ca fondurile să fie cu adevărat utile.

Mai mult, chiar dacă până la finalul lui 2022 trebuie contractate minim 70% din granturi, iar restul sumelor până la finalul lui 2023, guvernanții nu au făcut nimic pentru a dezvolta, reglementa și implementa proiectele finanțate. Fără o planificare serioasă, riscăm să nu cheltuim banii din PNRR în termen (finalul lunii august 2026).

Așadar PNRR-ul României este într-un pericol iminent de a eșua și nicio încercare lamentabilă de a transforma aprobarea cu întârziere a PNRR-ului într-un succes nu poate acoperi acest eșec al dreptei.

Autorul opiniei, Victor Negrescu, este europarlamentar PSD