ALEGERI LOCALE ȘI EUROPARLAMENTARE | În ce condiții se poate cere urna mobilă pentru votul din 9 iunie. Procedura și formularul special

Persoanele care nu se pot deplasa la secțiile de vot pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie – fie că sunt bolnave, fie că sunt arestate sau condamnate, dar nu au interdicție de vot din partea instanței – au posibilitatea, conform legii, să solicite urna specială, care le va fi adusă la domiciliu, la spital sau la penitenciar, dar trebuie să facă o cerere standard și să aducă dovezi că nu pot merge să voteze în secțiile care vor fi deschise pentru aceste scrutine.

Legea 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede categoriile de alegători și condițiile în care se poate solicita urna specială de vot la cele două scrutine din 9 iunie.

FLASH NEWS Fosta purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, se alătură oficial postului Fox News. Ce presupune noul job în televiziune

21:29

REACȚIE Ședință de urgență la PSD după desemnarea lui Luca Niculescu. Grindeanu: Sfidează matematica / o nouă aventură politică

21:24

În esență, este vorba de persoanele care nu se pot deplasa din cauză de boală sau invaliditate ori persoanele reținute, arestate preventiv sau la domiciliu, precum și cele care execută o pedeapsă privativă de liberare, în măsura în care nu și-au pierdut drepturile electorale.

Ce prevede legea

Potrivit articolul 91 din legea citată, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele Biroului Electoral al secției de votare poate aproba – la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate – ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai Biroului Electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

• În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii Biroului Electoral al secției de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
• În acestea cazuri, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele Biroului Electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existentă la secția respectivă. Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.
• În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare.
• Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei desemnate pentru a merge cu urna specială.
• Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

La ora 21:00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

Pentru persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, se aplică în mod corespunzător dispozițiile articolului 91 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot, potrivit legii.

Procedura adoptată de Biroul Electoral Central

Procedura votării prin urnă specială a fost stabilită prin Hotărârea nr. 65 din 26 aprilie 2024 a Biroului Electoral Central.

PROCEDURA – Hotărârea nr. 65/2024 a Biroului Electoral Central

Sursa: BEC

Prin același document a fost stabilit și modelul de cerere standard pentru urna specială, care trebuie să conțină numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, conform mențiunilor de pe actul de identitate, adresa imobilului unde se solicită deplasarea urnei speciale, seria și numărul actului de identitate, numărul de telefon, precum și scrutinul/scrutinele la care se va exercita dreptul de vot.

Pentru persoanele bolnave, trebuie atașate documente care să ateste faptul că solicitantul urnei speciale nu poate fi transportat, dar nu este obligatorie prezentarea unei adeverințe medicare eliberate de medicul de familie.

Cererile se pot depune la biroul electoral al secției de votare competent inclusiv în ziua votării.

Se recomandă ca cererile să fie depuse în preziua votării, între orele 18:00 – 19:00, iar în ziua votării, până la ora 14:00, pentru ca responsabilii să poată procesa documentele și să organizeze deplasarea echipei care însoțește urna specială, votarea și returnarea la secție până la ora 22:00

În sectiile de votare din străinătate nu se utilizează urna de vot specială.

Cerere vot urna specială

Câți români sunt așteptați la urme

Pentru a avea un ordin de mărime, de exemplu, la alegerile locale din 2020, 117.851 de alegători și-au exprimat dreptul de vot cu ajutorul urnei speciale, din cei 8.429.489 de alegători care s-au prezentat la urne, înscriși pe listele electorale din țară, din totalul de 18.467.808 prevăzuți în listele electorale (respectiv un grad de participare de 45,64%), conform procesului verbal privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor din 27 septembrie, 11 octombrie și 24 ianuarie.

Conform celor mai recente date ale Autorității Electorală Permanente (AEP), 18.978.908 de cetățeni cu drept de vot sunt înscriși în Registrul electoral, situație actualizată în 31 mai 2024.

Potrivit acestor date, sunt cu 12.297 de alegători mai mulți față de informarea din 30 aprilie, date fiind evoluțiile demografice și administrative din luna mai:

• 19.962 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului
• 215 persoane au fost radiate ca urmare a interdicției de exercita dreptul de a alege
• 107 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere
• 19.696 de alegători au împlinit 18 ani
• 2.673 de alegători noi au intrat în evidențe, conform datelor importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, plus 9.998 alegători noi potrivit datelor importate de la Direcția Generale de Pașapoarte.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Alegătorii români pot vota la 18.955 de secții din țară și 915 în străinătate.

CITEȘTE ȘI:

STARTUL campaniei electorale pentru alegeri comasate, EUROPARLAMENTARE și LOCALE / 2 tipuri de alegeri, 5 buletine, 16 opțiuni pentru PE

O lună până la alegerile EUROPARLAMENTARE 2024. Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European