CE ALEGEM la scrutinul de duminică și câte buletine de vot primim în secția de votare

Aproape 19 milioane de români își aleg duminică 9 iunie atât reprezentanții în administrația locală, cât și trimișii în Parlamentul European. Sunt două dintre cele patru scrutine care au loc în 2024, un an superlectoral. Urmează, conform calendarului electoral, alegerile prezidențiale, pe 15 și 29 septembrie, apoi votul pentru Legislativul național, pe 8 decembrie.

Cetățenii români cu drept de vot care participă la alegerile locale 2024 vor pune ștampila pe candidații sau formațiunile preferate pentru pozițiile din administrația publică, într-un singur tur, respectiv:

FLASH NEWS Polonia va distruge vaccinurile împotriva COVID-19 pe care va fi obligată să le preia de la Pfizer. De câte milioane de doze e vorba

14:42

ACCIDENT Accident feroviar în Rusia: șapte persoane au fost rănite după ce multe vagoane au deraiat

14:31

• primari/ primari de sector – scrutin uninominal;
• consilieri locali – sistem electoral proporțional, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
• consilieri județeni/ consilieri generali – sistem electoral proporțional, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
• președinți ai consiliilor județene/ primarul general – scrutin uninominal.

În plus, alegătorii votează și formațiunea, alianța sau candidatul independent despre care consideră că îi va reprezenta cel mai fidel interesele la nivelul Parlamentului European.

Astfel, fiecare alegător din țară va primi cinci buletine – patru pentru aleșii locali și unul pentru eurodeputați -, pentru a le ștampila în cabinele de vot.

Bucureștenii vor primi tot cinci buletine de vot, câte unul pentru primarul și consiliul local de sector, unul pentru primarul general și unul pentru Consiliul General al Municipiului București, alături de cel pentru viitorii membri ai Parlamentului European.

Cine votează la alegerile locale și europarlamentare 2024

Bucureștiul are cei mai mulți alegători, aproape 1,8 milioane din cei peste 18 milioane de români cu domiciliul în țară care pot vota la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024.

Conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente (AEP), în Registrul electoral sunt înscriși 18.978.908 români cu drept de vot, situație actualizată la 31 mai.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Alegătorii români pot vota la 18.955 de secții din țară și la 915 în străinătate.

Cine candidează la alegerile locale și europarlamentare 2024

În cursa din 2024 pentru primării, consilii locale, consilii județene, Consiliul General al Municipiului București și președinți de CJ s-au înscris 207.389 de candidați. Dintre aceștia, 11.500 candidează pentru consilii județene, respectiv CGMB, iar 11.386 candidează pentru funcțiile de primar.

„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, spunea recent președintele AEP, Toni Greblă.

Pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidați pentru 33 de fotolii de eurodeputat. Dintre aceștia, 327 sunt bărbați și 167 femei, potrivit Autorității Electorale Permanente.

La europarlamentare 2024, persoanele cu drept de vot vor alege între cele 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi patru candidaţi independenţi.

Ordinea entităților înscrise a fost stabilită de Biroul Electoral Central, care a publicat și listele complete ale candidaților de la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 și specimenul de buletin de vot decis.

Astfel, pe buletinul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European se vor afla, în ordine, partidele, în chenare, cu candidații desemnați:

1. Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR (43 de candidați)
2. Alianţa Electorală PSD-PNL (43)
3. Partidul Reînnoim Proiectul European al României – Reper (43)
4. Alianţa AUR (43)
5. Partidul Umanist Social Liberal (43)
6. Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei (43)
7. România Socialistă (43)
8. Partidul România Mare (43)
9. Partidul Patrioţilor (30)
10. Partidul Alternativa Dreaptă (42)
11. Partidul S.O.S. România (43)
12. Partidul Diaspora Unită (31)

Candidaţii independenţi:

13. Paula-Marinela Pîrvănescu
14. Vlad-Dan Gheorghe
15. Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă
16. Dumitru-Silvestru Şoşoacă

CITEȘTE ȘI:

Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European

Aproape 12.500 de români de peste 100 DE ANI sunt pe listele electorale la alegerile din 9 iunie. Peste 200.000 de tineri pot vota pentru prima dată

ALEGERI LOCALE ȘI EUROPARLAMENTARE | În ce condiții se poate cere urna mobilă pentru votul din 9 iunie. Procedura și formularul special