Fact-check, despre măsurile PSD de plafonare a prețului produselor alimentare. DOVADA stabilizării prețurilor / Kaufland denunță fake news-ul

Kaufland denunță fake news-ul anchetei Antena 3 CNN de repetare a experimentului “coșul lui Ciolacu” din octombrie 2023. Produsele achiziționate la acea dată, cu suma de 93,49 lei, costă astăzi 94,95 lei, deci cu numai 1 leu și 46 de bani mai mult.

Măsura PSD de plafonare a prețurilor la produse alimentare își reconfirmă astfel efectul pozitiv pentru români prin stabilizarea prețurilor și eliminare a speculei.

Realitatea infirmă punctele de vedere alarmiste

Impactul pozitiv al limitării adaosului comercial la alimente este confirmat și de realitatea din marile lanțuri de retail care admit o stabilizare a prețurilor la alimentele din coșul de bază al românilor. Într-un material prezentat de Antena3CNN în urmă cu câteva zile, aceștia au repetat experimentului făcut de Premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023.

Am întrebat AI-ul: Cum va arăta Terra în anul 3.000? Ce imagine a generat

11:30

SANCȚIUNI Îți lași bicicleta pe scara blocului? În ce situație riști o amendă de 5.000 de lei

11:24

Sub titlul ”Cu cât s-a scumpit „coșul lui Ciolacu” de cumpărături, în ultimele nouă luni. Experiment Antena 3 CNN: „Am pus în coș aceleași produse”, jurnaliștii afirmau că au descoperit o creștere de prețuri de 15%.

Datele furnizate de jurnaliști au fost infirmate de reprezentanții retailerului, care, într-un drept la replică, au precizat că informațiile ”nu sunt conforme cu realitatea și duc în eroare telespectatorii”. Pentru produsele pe care șeful Executivului le achiziționa, în octombrie 2023, cu suma de 93,49 lei, în prezent ai plăti, la același lanț de retail, 94,95 lei, cu numai 1 leu și 46 de bani mai mult.

”Conform analizei interne realizate în baza prețurilor din sistem, aplicate produselor la care faceți referire, diferența sumei totale este foarte mică: de la 93,49 lei, în octombrie 2023, la 94,95 lei, în prezent. Astfel, vorbim de o difernță de preț de doar 1 leu și 46 de bani.

De asemenea, atragem atenția că anumite produse achiziționate de dumneavoastră, nu sunt identice precum cele menționate pe bonul de cumpărături ale domnului Premier. În plus, vă rugăm să aveți în vedere că anul trecut, în luna octombrie, merele erau în plin sezon, ceea ce implică un preț diferit față de luna iulie, când suntem în extrasezon pentru acest produs. Mi mult, anumite produse de bază precum zahărul, uleiul sau ouăle au înregistrat chiar reduceri de preț”, se arată în punctul de vedere al retilerului.

Prin măsurile de plafonare implementate de PSD, România are cel mai scăzut preț din Europa la alimente și băuturi nealcoolice

Limitarea adaosurilor la produsele alimentare, măsură introdusă la inițiativa PSD în vara trecută, a avut un impact pozitiv pentru toți românii. Efectele s-au făcut simțite imediat, chiar dacă nu s-a plafonat prețul final, ci doar marja adăugată de comercianți. În ciuda prezenței unor variații sezoniere, măsura social-democraților a dus la eliminarea speculei și a stabilizat prețurile.

Conform Eurostat, România a ajuns la cel mai scăzut nivel al prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice din Europa. Raportat la tot studiul, România are prețuri la bunuri și servicii cu 40% sub media europeană, în timp ce la categoria “Alimente și băuturi nealcoolice” prețurile din țara noastră sunt cu 74% sub media europeană, cele mai ieftine, fiind urmați de Polonia cu 78%.

Protejarea puterii de cumpărare a românilor prin măsurile de plafonare introduse repetat de guvernul Ciolacu în diferite piețe au dus la creșterea consumului privat cu 8% în mai 2024, față de mai 2023. Astfel și impactul în economie a fost unul simțitor, rata inflației scăzând în luna mai 2024 la 4,9%.

Aceasta în condițiile în care, inclusiv la nivel european, preţurile alimentelor de bază au cunoscut o volatilitate imensă de la pandemie şi de la debutul războiului din Ucraina, dar și, în cazul legumelor sau fructelor proaspete, din cauza condițiilor meteorologice. Acest ultim motiv a făcut, spre exemplu, ca prețul mediu al cartofilor să fie cu 30% mai mare, iar cel al fructelor, cu 20 de puncte procentuale, potrivit datelor Eurostat.