Gazele costă în Europa și de 5 ori mai mult decât în SUA, iar energia, de 2 -3 ori mai mult decât în SUA și China. „Un obstacol în calea dezvoltării”

Prețurile mari ale energiei din Europa sunt resimțite puternic de companii și reprezintă „Un obstacol în calea dezvoltării”, se arată în raportul Comisiei Europene privind competitivitatea UE, realizat de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei. E vorba de prețuri și de cinci și cuprinse între trei și cinci ori la gaze naturale mai mari decât în Statele Unite ale Americii, iar la energie electrică, de două, trei ori mai mari decât în SUA și China, potrivit raportului, care indică o serie de posibile soluții pentru reducerea diferențelor.

Uniunea Europeană suferă de un decalaj major în comparație cu partenerii săi comerciali în ceea ce privește competitivitatea nivelurilor prețurilor la energie, care variază foarte mult între statele membre. Volatilitatea prețurilor este, de asemenea, un factor semnificativ, care împiedică industriile consumatoare de energie și întreaga economie, arată documentul lansat luni și care este deja cunoscut în presa internațională drept Raportul Draghi.

Potrivit documentului, prețurile cu amănuntul și cu ridicata la gaze sunt în prezent între trei și cinci ori mai mari decât prețurile din SUA, în timp ce, istoric, prețurile în UE au fost de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA. Prețurile de vânzare cu amănuntul la energie electrică – în special cele pentru sectoarele industriale – sunt în prezent de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA și China. În mod tradițional, prețurile cu amănuntul la electricitate în UE au fost cu până la 80% mai mari decât cele din SUA, în timp ce în trecut erau cam la aceluiași nivel ca în China.

VIDEO Avertismentul FERMIERILOR. Eliminarea taxării inverse ar aduce un nou val de scumpiri

22:32

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 17 iunie, de la ora 20.00, live pe Gândul. INVITAT: Călin Popescu Tăriceanu

22:00

Diferența dintre prețurile de gaz și de vânzare cu amănuntul pentru industrie / Sursa: Comisia Europeană, 2024. Pe baza Eurostat (UE), EIA (SUA) și CEIC (China), 2024.

Criza energetică a exacerbat diferențele de prețuri între statele membre ale UE, pe de o parte, ca urmare a măsurilor naționale diferite aplicate de statele membre pentru a aborda criza și impactului inegal al deciziile privind alimentarea din Rusia.

Acești factori au influențat și prețurile cu amănuntul la energie plătite de consumatori, care variau de la mai mult de 250 euro/MWh în unele state membre la mai puțin de 100 de euro/MWh în altele.

Diferența dintre prețurile cele mai ridicate și cele mai scăzute la energie din statele membre ale UE s-a dublat în 2022 și a crescut din nou cu 15% în 2023.

„O amenințare reală la adresa competitivității UE”

Potrivit documentului, decalajul de competitivitate al UE în comparație cu partenerii săi comerciali nu este legat doar de prețuri foarte mari, ci și la nivelul ridicat de volatilitate și la imprevizibilitatea prețurilor din UE în comparație cu alte regiuni ale lumii.

După aproape un deceniu de volatilitate limitată a prețurilor, la sfârșitul anului 2019 și începutul lui 2022, volatilitatea pe piețele gazelor naturale a crescut semnificativ, determinată mai întâi de pandemia COVID-19 și mai târziu de criza energetică.

Acest lucru s-a tradus într-o volatilitate ridicată pe piețele de energie electrică, afectate și de producția mai scăzută din energia hidro și nucleară în 2022. Gradele ridicate de volatilitate pe piețele energetice, care par să fi devenit mai structurale, reprezintă o amenințare reală la adresa competitivității UE. Volatilitatea ridicată creează incertitudine, crește prețul acoperirii și poate fi în detrimentul deciziilor de investiții în sectorul energetic. Acest lucru generează o incertitudine și mai mare, inclusiv din punctul de vedere al securității aprovizionării, și crește costul tranziției energetice (datorită acoperirii necesare). În plus, volatilitatea ridicată a piețelor de energie poate duce la venituri neregulate ale guvernului și investiții publice, se arată în Raportul Draghi.

Posibile soluții

Prețurile ridicate ale energiei au un impact asupra investițiilor generale, crescând progresiv în întreaga economie. În 2023, aproximativ 60% dintre companiile europene au declarat că prețurile energiei au fost un impediment major în calea investițiilor – cu peste 20 de puncte procentuale peste companiile din SUA. Prețurile mai mari în perioada 2021-2023 au avut un impact important asupra bunăstării publice și a bugetelor, se arată în raport.

Sectoarele industriale – în special industriile mari consumatoare de energie – sunt deosebit de sensibile la modificările prețului gazelor naturale și electricității, deoarece reprezintă o pondere substanțială a consumului. Costurile energiei sunt factorul decisiv care determină competitivitatea acestor activități în UE față de alte regiuni ale lumii.

Raportul precizează că, în cele din urmă, combinația dintre o pondere mare a importurilor și prețurile ridicate are ca rezultat o pierdere majoră a resurselor în UE în comparație cu concurenții săi.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) ii, factura UE de import de energie din combustibili fosili a crescut de la 341 de miliarde de euro în 2019 la 416 miliarde euro în 2023 (aproximativ 2,7% din PIB).

„Aceste fonduri ar putea fi utilizate mai bine de UE pentru a investi în infrastructură, inovare, educație și alte domenii, care sunt esențiale pentru economiile dezvoltate pentru a-și păstra avantajul competitiv pe piețele globale”, consideră autorii raportului.

În 2023, plățile totale ale UE pentru combustibilii fosili importați (cărbune, gaz și petrol) s-au ridicat la 390 de miliarde euro. Aceasta a fost cu 90% mai mare decât media istorică 2017-2021, în principal cauzată de prețuri mai mari, deoarece volumele au crescut în medie doar cu 7%. Plățile UE pentru combustibilii fosili norvegieni au depășit 50 de miliarde euro atât în 2022, cât și în 2023, de aproximativ trei ori mai mari decât media 2017-2021, cauzate în principal de creșterile prețurilor, deoarece volumele au crescut cu doar două treimi.

Plățile UE pentru combustibilii fosili ruși aproape s-au dublat în 2022 față de nivelurile anterioare, ajungând la peste 120 de miliarde euro, înainte de a scădea din nou la sub 30 de miliarde euro în 2023 (scădere cu 60% față de media 2017-2021) ca urmare a eforturilor de diversificare fără precedent.

Raportul indică trei domenii de acțiune pentru a pentru a reactiva creșterea durabilă, unul fiind în legătură directă cu energie, respectiv un plan comun de decarbonizare și competitivitate.

„Dacă obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă sunt însoțite de un plan coerent pentru a le atinge, decarbonizarea va fi o oportunitate pentru Europa. Dar dacă nu reușim să ne coordonăm politicile, există riscul ca decarbonizarea să fie contrară competitivității și creșterii”, se arată în raport.

Chiar dacă prețurile la energie au scăzut considerabil de la vârfuri, companiile din UE se confruntă în continuare cu prețuri la electricitate de 2-3 ori mai mari decât cele din SUA. Prețurile plătite la gazele naturale sunt de 4-5 ori mai mari.

Diferența de preț față ce SUA este determinată în primul rând de lipsa resurselor naturale a Europei, dar și de probleme fundamentale cu piața noastră comună de energie. Regulile pieței împiedică industriile și gospodăriile să beneficieze de toate beneficiile energiei curate în facturile lor. Taxele și chiriile ridicate capturate de comercianții financiari cresc costurile cu energia pentru economia noastră.

„Pe termen mediu, decarbonizarea va contribui la trecerea producției de energie către surse de energie curată sigure, cu costuri reduse. Dar combustibilii fosili vor continua să joace un rol central în stabilirea prețurilor la energie cel puțin pentru restul acestui deceniu. Fără un plan de transferare a beneficiilor decarbonizării către utilizatorii finali, prețurile energiei vor continua să influențeze creșterea”, potrivit raportului.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele