Controversata cruce a „eroilor” fostei Securități, flancată de drapelele României și UE de Ziua Veteranilor. Ctitorul Șovar, prezent la ceremonie

În fiecare an – în data de 11 noiembrie – este sărbătorită Ziua Veteranilor, zi care amintește de încheierea Primului Război Mondial. La Cimitirul Militar din Pitești au avut loc o ceremonie militară și o slujbă religioasă, dar au apărut din nou semne de întrebare, în contextul în care crucea ridicată în memoria „eroilor” Securității s-a aflat în prim-plan.

În timpul ceremoniei care a avut loc luni – 11 noiembrie 2024 – în Cimitirul Militar din Pitești, controversatul monument al Securității a fost flancată, paradoxal, de drapelele României și ale Uniunii Europene, iar în centrul atenției s-a aflat chiar ctitorul acestui monument,  col.(r) Dumitru Șovar.

Potrivit surselor Gândul, faptul că un monument ridicat în memoria unor membri ai Securității – dintre care mulți au făcut poliție politică în regimul comunist – a fost flancat cu drapelul de stat al României, dar și cu cel al Uniunii Europene, reprezintă o tristă realitate.

EXCLUSIV Povestea fabuloasă a doi studenți care repun România pe hartă. Aplicația care schimbă modul în care călătorim

05:00

EXCLUSIV Cum încearcă sigurul asasin plătit din pușcăriile românești să scape de expulzare. Îl îngrozește gândul că va fi trimis înapoi în Republica Moldova

05:00

„Ctitorul crucii Securitatii, fostul ofiter de securitate Dumitru Șovar, acuzat de CNSAS că a făcut politie politică, a ocupat cu solemnitate centrul imaginii de ansamblu”, au precizat sursele Gândul.

Dumitru Șovar, cu mâinile împreunate și ținând o umbrelă, la ceremonia dedicată Zilei Veteranilor.

Monumentul este contestat de societatea civilă și de urmașii deținuților politici

Monumentul controversat a fost ridicat cu ”sprijnul cadrelor în rezervă din SRI care au activat pe frontul nevăzut în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României”, au precizat reprezentanții Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere (ACMRR) – SRI Argeș , la momentul respectiv.

Monumentul este contestat de societatea civilă și de urmașii deținuților politici care au fost întemnițați și au murit în închisorile comuniste.

„Istoricul Hodor de la Bucureşti şi securistul Şovar de la Piteşti au devenit monumente ale Securităţii în viaţă. Spiritul şi limbajul torţionarilor lui Ţurcanu şi apologia Securităţii se împletesc, mână în mână, la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi printre rezerviştii Securităţii. «Fenomenul Piteşti» cunoaşte o revenire pe agenda publică.

Hodor şi Şovar au un tupeu şi o impetuozitate pentru care mulţi foşti ofiţeri ai poliţiei politice i-ar invidia, au o scară de valori siminară şi un cinism fără margini.

Cu deosebirea că primul e inteligent şi bine pregătit, ceea ce-l face şi mai nociv, iar al doilea e doar un personaj semidoct şi puternic, uzând de trecutul său în Securitate şi SRI, pentru a-i şantaja şi umili în continuare pe cei din jur şi a obţine avantaje personale. Ambii sunt apologeţi, direct şi în forme deloc subtile ai Securităţii şi practicilor ei”, a precizat, în luna martie a acestui an, istoricul Marius Oprea.

”Experimentul Pitești” și ”spălarea creierelor” deținuților

Experimentul Piteşti a fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. A distrus mii de oameni împreună cu generaţiile lor. Esența metodei folosite la Piteşti era transformarea victimelor în călăi.

”Spălarea creierelor” deținuților din Pitești este cel mai dur experiment de acest fel înfăptuit în lumea comunistă europeană. Disidentul rus anticomunist Alexandr Soljenițin se referea la aceste evenimente că fiind ”cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane”.

• Deținuții din închisoarea Pitești erau studenți ce făceau parte din partidele istorice, dar și legionari sau chiar comuniști considerați deviationisti.
• Odată cu intrarea pe ușile închisorii, sunt supuși unor violente chinuitoare: degetele le erau strivite, erau bătuți cu capul de ciment, erau arși pe corp.
• În timpul interogatoriilor, folosindu-se de tortură, sunt obligați să recunoască fapte imaginare, precum relațiile incestuoase dintre membrii familiei.

Cei credincioși aveau parte de un tratament și mai crud, deoarece se punea accent pe același comportament deviant în descrierea personajelor biblice. Unii dintre ei erau îmbrăcăți ca Iisus în timp ce restul deținuților îi insultau, mereu sub imboldul gardienilor care supravegheau atent din împrejurimi. (mai multe detalii AICI)