Imaginile satelitare din 2026 surprind zone întinse din Marea Neagră colorate în verde și turcoaz, inclusiv lângă litoralul românesc. Schimbarea culorii este provocată de înmulțirea microorganismelor marine. Specialiștii avertizează că excesul de nutrienți proveniți din agricultură și ape uzate poate afecta peștii și biodiversitatea. Dunărea contribuie la acest fenomen.
Marea Neagră capătă uneori nuanțe de verde și turcoaz, vizibile chiar și din sateliții europeni. Cercetătorii avertizează că fenomenul este legat de înmulțirea algelor și de poluarea cu nutrienți.
„În această vară, am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. S-a putut vedea cum apa devenea tot mai verde”, a declarat Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, pentru publicația europeană The European Correspondent.
Pe 26 mai 2026, satelitul european Copernicus Sentinel-2 a surprins o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, lângă litoralul românesc. Fenomenul a fost vizibil în zona Constanței și a Deltei Dunării, pe parcursul lunii mai.
O imagine surprinsă pe 25 mai de satelitul Sentinel-3 arată un fenomen similar în sudul Mării Negre. Potrivit EUMETSAT (agenție europeană), nuanțele deschise sunt provocate cel mai probabil de coccolitofore, microorganisme marine cu înveliș de carbonat de calciu. Înmulțirea masivă a acestor microorganisme schimbă culoarea apei. Deși înfloririle sunt naturale, dezvoltarea excesivă a algelor poate indica poluare și dezechilibre ecologice.
Procesul se numește eutrofizare. Acesta apare când în apă ajung prea mult azot și fosfor, provenite din agricultură și ape uzate. Nutrienții favorizează înmulțirea algelor și schimbarea culorii apei. Fenomenul devine periculos când se extinde pe suprafețe mari. De altfel, algele blochează lumina, iar descompunerea lor reduce nivelul de oxigen din apă. În cazurile grave, peștii și alte viețuitoare marine pot muri. Procesul poate duce și la formarea hidrogenului sulfurat, un gaz toxic.
De menționat faptul că Dunărea transportă în Marea Neagră poluanți proveniți din agricultură, industrie și localități. Reprezentantul Greenpeace Bulgaria estimează că fluviul contribuie la circa 70% din eutrofizare. Fiind aproape închisă, Marea Neagră elimină greu aceste substanțe.
Datele Comisiei Europene arată că 81% dintre apele marine evaluate în UE erau eutrofizate. În Marea Baltică, proporția ajungea la 94%. Specialiștii avertizează că temperaturile ridicate și seceta favorizează înmulțirea algelor.
Pe de altă parte, datele arată că poluarea cu nutrienți din Dunăre și Marea Neagră a scăzut față de nivelurile din anii ’90, iar unele ecosisteme și-au revenit. Specialiștii recomandă reducerea poluării agricole, modernizarea stațiilor de epurare și refacerea zonelor umede. Un exemplu reprezintă Lacul Geneva, iar măsurile pot da rezultate, chiar dacă refacerea durează ani.
Sursă foto: Envato (rol ilustrativ); Copernicus; EUMETSAT